Sclavagism modern de România: Politicienii și patronatele îi „leagă”pe muncitorii străini de angajatorii lor

Guvernul a dat o ordonanță de urgență prin care angajații străini din țări non-UE nu vor mai putea să-și schimbe locul de muncă în România, în primul an, decât cu acordul scris al angajatorului pentru care lucrează.

Statele UE nu ar trebui să lege muncitorii de un singur angajator

Ordonanța a fost dată la propunerea patronatelor, cu acordul sindicatelor. ONG-urile au lipsit de la consultări.

Un lider sindical a precizat că libertatea de a pleca la alt angajator e „oarecum restricționată” prin acest act normativ, dar spune că e „firesc”, prin prisma relațiilor contractuale.

Șeful Organizației Internaționale pentru Migrație din România a spus că ordonanța încalcă legislația europeană și națională.

Ordonanța de Urgență nr. 143 din 28 octombrie prevede că migranții economici care vin în România cu viză de muncă, din afara UE, nu vor mai putea să își schimbe locul de muncă decât cu aprobarea scrisă a angajatorului anterior, timp de un an de când vin în România.

Actul normativ modifică articolul 17 din Ordonanța nr. 25 din 26 august 2014, care reglementa încadrarea în muncă a străinilor pe teritoriul României.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei a fost adoptat de Senat pe 21 noiembrie și a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților pe 23 noiembrie.

Specialiștii în migrație cu care a discutat Libertatea arată că actul normativ îi leagă pe oameni de un angajator, ceea ce este o încălcare gravă a drepturilor.

Consecința: vulnerabilizarea și mai mare a acestor muncitori străini. „Sunt protejate exclusiv drepturile angajatorului și securizarea investiției lor de a aduce în țară imigranți non-EU”, explică Flavius Ilioni-Loga, fondatorul ONG-ului LOGS Grup de Inițiative Sociale.

„Ne facem griji în legătură cu potențialul de rele tratamente și exploatare ce pot să rezulte din asta”, spune Ana Cojocaru, purtător de cuvânt la Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR), organizația care în prezent deține secretariatul Coaliției pentru Drepturile Migranților și Refugiaților.

Patronatele și autoritățile susțin însă că a fost nevoie de această ordonanță deoarece unii migranți își schimbau locul de muncă la puțin timp după ce soseau în România sau erau „furați” de alți angajatori, cauzând prejudicii angajatorilor care au investit timp și resurse să îi aducă în țară.

„Într-un cuvânt: groaznic”, rezumă Anatolie Coșciug, asistent universitar la Universitatea Lucian Blaga, din Sibiu, și director adjunct al Centrului pentru Studiul Comparat al Migrației.

Inițiativa poate crea comunități segregate, dependente de angajatori

„Inițiativa asta face un defavor foarte mare atât imigranților, cât și societății în general. Poate crea comunități segregate, care depind foarte mult de angajatori”, explică el.

Ordonanța adâncește și mai mult diferența de putere între angajatori și angajații aduși din state terțe, spune și Ovidiu Voicu, membru fondator și director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, un ONG care face parte din Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR).

Drepturile acestor muncitori sunt de cele mai multe ori ignorate atât de către autoritățile publice, cât și de sindicatele românești, ei rămânând la responsabilitatea și arbitrarul angajatorului.

Ovidiu Voicu: Condițiile lor de muncă și de viață sunt similare cu cele ale românilor care mergeau la muncă în afară în urmă cu mai mulți ani, precizează el. „Sclavi. M-am ferit de cuvântul ăsta, dar până la urmă asta e, sclavagism modern”, spune Ovidiu Voicu.

Actul normativ pare să se înscrie într-un trend mai amplu al autorităților de a îngreuna viața imigranților în România, adaugă cercetătorul Anatolie Coșciug.

Înainte de 2018, legea prevedea că muncitorii străini trebuie plătiți cu salariul mediu net. O lege din 2018, coinițiată de fostul senator PSD Șerban Nicolae, a schimbat însă condițiile, permițând angajatorilor să aducă muncitori din afara UE pe salariul minim, după ce patronatele au cerut asta.

Aprobarea ordonanței arată trei aspecte importante, explică Anatolie Coșciug. Angajatorii investesc mulți bani să aducă angajați din țările non-UE, comparativ cu țări din vestul Europei, unde sunt mult mai multe rețele create.

Angajatorii din România depind de firme de recrutare, care taxează foarte mult. Capitalul privat are putere de decizie și de lobby foarte mare în relația cu autoritățile. „Asta a fost vocea lor care s-a auzit aici”.

Vocile muncitorilor lipsesc. „Autoritățile nu ascultă vocile oamenilor, pe care îi privește asta. Tu, ca stat, ai niște responsabilități față de oamenii care vin să-ți muncească aici.

Ne lipsește exercițiul să includem și grupurile respective. Amenințarea că îi trimit acasă (pe muncitorii străini, n.r.) e uzuală. Iar acum devine și mai eficientă, pentru că nu ai o alternativă”, explică pentru Libertatea sociologul Ștefan Guga, cercetător și consultant la Syndex România.

Legarea angajatului de un angajator poate da naștere muncii forțate, scrie organizația Human Rights Watch. Toate aceste țări au probleme uriașe privind drepturile omului.

Patronatele au venit cu propunerea Proiectul de OUG prin care în România s-a introdus acordul scris al angajatorului pentru schimbarea locului de muncă pentru muncitorii străini a fost inițiativa Ministerului Afacerilor Interne și a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, conform Notei de Fundamentare.

Propunerea a venit din partea patronatelor, se arată în răspunsul primit, la solicitarea Libertatea, de la Ministerul Muncii: „Reprezentanți ai mediului de afaceri/al angajatorilor au solicitat Guvernului României stabilirea unor reguli care să elimine situațiile în care unii dintre străinii admişi pe baza vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă părăsesc locul de muncă de la angajatorul care a obţinut avizul de angajare inițial/anterior în vederea încadrării în muncă la un alt angajator, context în care se creează un prejudiciu pentru angajatorul inițial sau anterior.

Într-o astfel de situație, angajatorul inițial/primul angajator al lucrătorului străin suportă, de principiu, cheltuieli semnificative ce intervin în procesul de recrutare și încadrare a acestuia pe piaţa muncii din România”, a precizat Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Mădălin-Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, care a fost printre semnatarii ordonanței în cauză, a oferit ziarului explicații suplimentare: „Toate patronatele au cerut, în mod repetat, ca acești oameni să nu mai plece (de la locul de muncă, n.r.). Procesul de elaborare a ordonanței a durat câteva luni, a fost coordonat de un consilier de stat al premierului cu grup de lucru din care au făcut parte MAI, MAE, Ministerul Muncii”.