Senatorul PMP Gabi Ionașcu: Codul administrativ – parte a „piramidei de putere” a coaliției PSD și ALDE

Senatorul PMP Gabi Ionașcu acuză faptul că proiectul legii Codului adminstrativ al României cu cele 636 de articole, este „produsul” parlamentarilor din PSD și ALDE, trecut prin aceeași comisie „specială” a domnului Florin Iordache de care ne leagă două amintiri nefericite: chestiunea celor „doi elefanți” și „altă întrebare”!

Acesta avertizează, într-un comunicat de presă, că graba cu care s-a analizat în comisia parlamentară specială, trecerea prin Senatul României precum „gâsca pe apă” și convocarea unei sesiuni parlamentare prelungite este de natură a ne pune multe semne de întrebare: de ce atâta grabă, acum în anul centenar, cu un an înainte de alegerile prezidențiale și europarlamentare și cu termene care să nu depășească momentul alegerilor locale din anul 2020.

Redăm, mai jos, comunicatul de presă al senatorului PMP:

Politică - 28 nov, 16:26

Claudiu Palaz (PMP), după decizia CCR de renumărare a voturilor: “Se dorește un reclasament! Probabil va rămâne locul I Georgescu, locul 2 – Ciolacu” (VIDEO)

Proiectul legii Codului adminstrativ al României cu cele 636 de articole, este „produsul” parlamentarilor din PSD și ALDE, trecut prin aceeași comisie „specială” a domnului Florin Iordache de care ne leagă două amintiri nefericite: chestiunea celor „doi elefanți” și „altă întrebare”!

Graba cu care s-a analizat în comisia parlamentară specială, trecerea prin Senatul României precum „gâsca pe apă” și convocarea unei sesiuni parlamentare prelungite este de natură a ne pune multe semne de întrebare: de ce atâta grabă, acum în anul centenar, cu un an înainte de alegerile prezidențiale și europarlamentare și cu termene care să nu depășească momentul alegerilor locale din anul 2020.

Sigur, proiectul legii este un mix nefericit al mai multor legi deja în vigoare, precum: legea privind organizarea și funcționarea guvernului, legea administrației publice locale, legea statutului funcționarului public, legea privind statutul aleșilor locali, legea privind instituția prefectului, legea privind proprietatea publică, legea descentralizării, etc, toate abrogate la art. 595 din priectul de lege.

Modul diabolic de a combina chestiunea „pensiilor speciale” pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii locale respectiv județene de la art. 210 – dreptul la apensie, este de natură a distrage atenția publică de la scopurile principale ale legii.

Dincolo de sinecurile de natură pecuniară pentru aleșii locali, mai sunt încă două: folosirea limbii minorităților nationale în administrația publică care au o pondere de peste 20% de la art. 94, dar și dreptul la pensia de urmaș al membrilor familiei funcționarului public, în situația decesului acestuia de la art. 426.

Codul administrativ, consider că este baza „piramidei de putere” pe care și-o doresc cele două partide, fiindcă până cod au „rezolvat” deja legile justiției, conflictul de interese, Codul penal și Codul de procedură penală. Probabil, deținând puterea politică în România în lupta cu „statul paralel” doresc substiuirea cu un alt stat – „noi suntem puterea, noi suntem statul”!

Intrând în măruntaiele Codului administrativ identificăm: „soluțiile” pentru actele administrative, inclusiv cele ale miniștrilor de la art. 57 – cauționate deja prin modificările aduse Codului penal, incompatibilitățile rezolvate de curând prin prevederile la rudenia până la gradul II și dreptul aleșilor de a efectua acte de comerț din care nu s-a exclus „para-îndărătul” și sinecurile de prin conducerile societăților private sau cele la care, încă statul Român mai deține acțiuni. În textul proiectului de lege găsim „soluțiile” la art. 224, 226, 227, 240 și 595, alin. (2), lit. q).
Concluzia: „regula celor patru f” – „fură frate fără frică”!

Pentru guvernarea locală și regională, „noi suntem puterea, noi suntem statul” au rezolvat care sunt regulile procesul de descentralizare (art. 77), cum se realizează transferul resurselor financiare (art. 79) dar și cum se poat împrumuta „organismele prestatoare de servici publice și de utilitate publică” din bugetele publice locale și județene (art. 92).

Mai mult, legea prevede în cazul dizolvării autorităților publice locale modalitatea „reconstiruirii consiliului local (?)” (art. 144). După modelul comisiei parlamentare speciale „Florin Iordache”, ancheta SPP, SRI, etc, consiliile locale pot constitui și ele comisii speciale și mixte!

Răspunderea față de actele administrative cu caracter normativ, și acestea au fost „cauționate” deja prin modificările aduse „abuzului în serviciu”, abrogarea infracțiunii de „neglijență în serviciu” și a exonerării de răspundere penală ale celor care emit, aprobă sau adoptă acte cu caracter normativ (art. 269, alin. (4) din Codul penal).
Secretarul (general redefinit) unității administrativ-teritoriale este trecut în aparatul propriu al primarului și președintelui Consiliului județean, recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu și regimul disciplinar fiind trecut sub autoritatea prefectului (art. 147, 242, 392 și 397).

Prefectul și subprefectul județului, din înalți funcționari publici calificați în funcție prin consurs, de acum înainte sunt numiți de Guvern (art. 249 și 251), numirea în funcție fiind posibilă chiar dacă nu au absolvit programele de formare specializată, aceștia fiind obligați ca în doi ani să absolve cursurile. PSD și ALDE au găsit o soluție la situația actuală în care numai patru prefecți și subprefecți au ocupat posturile prin concurs și sunt înalți funcționari publici. Tot PSD și ALDE, au pregătit un loc călduț și pentru senatorii și deputații care fie pierd alegerile sau fac loc altora pe listele de alegeri parlamentare ca să fie prefecți sau subprefecți (art. 251, alin (5)).

Cât pentru „city-manager” – administratorul public, PSD și ALDE au dus funcția în derizoriu, acesta fiind „o slugă” numită de primar sau președintele consiliului județean, căreia îi poate da în „administrare” bugetul local (art. 244, alin. (2) și (5)).

Funcționarii publici deja sunt în aparatul de lucru al primarului sau președintelui consiliului județean, dar de data aceasta li se impune niște obligații de serviciu de tip „omerta” fiindcă afirmațiile, declarațiile și comportamentul pot fi catalogate ca „secrete de servicu” sau contravin principiilor de etică!
Concluzia: tot ce „mișcă” la nivel teritorial local și regional, PSD și ALDE a reinventat „baronul local și județean”.

Bineînțeles, din preocupările parlamentarilor PSD și ALDE, în Codul administrativ au găsit o soluție și cazului „Belina 1” – Partea a V-a – Exercitarea dreptului de proprietate publică și privată a statului sau unităților administrativ-teritoriale!

Iată speța: „Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului …, prin hotărâre a Guvernului” (art. 294, alin. (1)) și nu ca în cazul „Belina 2 – acumularea Grădinari” prin lege organică!

În mod similar se procedează și în cazul trecerii bunurilor de la unitate administrativ-teritorială la alta sau la stat, fără reglementarea legii privind organizarea administrativă a teritoriului României.

Abrogările și modificările unor legi organice, și numai, prevăzute la art. 595 și 631-636, fără un studiu de impact face impredictibilă aplicarea legii. Această năucire a instituțiilor publice din România, așa cum au demonstrat toate legile reformatoare a PSD și ALDE vor avea efecte nocive, probabil va urma un șir nesfârșit de reveniri, re-reglementări, peticiri și bâlbâieli.

PSD și ALDE, în construcția „piramidei de putere” la vârf au pus sistemul justiție, la etajul inferior cele două coduri iar la bază trebuia pus sistemul administariv al României. Modelul este diabolic, demonstrația fiind concludentă, nu vor doar puterea ci vor toată puterea.

Singura concluzie poate fi valabilă, precum în proverbul românesc: „În apele tulburi gunoaiele ies la suprafață”.

Partidul Mișcarea Populară nu susține un astfel de proiect de lege, senatorii au votat deja „împotrivă”, deputații vor vota „împotriva” unui proiect de lege anti-național, sinecurist și dezastruos pentru administrația publică a României. Împreună cu colegii din opoziție ne vom exercita dreptul de sesizare pentru neconstituționalitate a legii, dacă aceasta va fi adoptată în Camera Deputaților de majoritatea PSD și ALDE.

”Cetățenii sunt egali în fata legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.” – Constituția României, art. 16, alin. (1) și (2).