Curtea Constituțională a României a motivat decizia prin care a declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală, articol care făcea referire la interceptările Serviciului Român de Informații, arată B1 TV.
Astfel, SRI nu va mai putea face interceptări în dosarele de drept comun, decât în cele în care sunt probe că există un pericol la adresa siguranței naționale.
În plus, din dosarele aflate pe rol sau în faza de cercetare vor fi scoase interceptările efectuate de SRI care nu au fost făcute în baza unui mandat pe siguranța națională.
„Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art.147 alin.(4) din Constituţie. Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată [a se vedea Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, (par.28)]„, se arată în motivarea CCR.
Hotărârea CCR nu se aplică în cazul dosarelor asupra cărora s-au dat deja decizii definitive deoarece, după cum tot CCR a stabilit, este neconstituțională revizuirea dosarelor soluționate printr-o decizie neconstituțională.
CITEȘTE INTEGRAL AICI MOTIVAREA CURȚII CONSTITUȚIONALE PRN CARE BLOCHEAZĂ INTERCEPTĂRILE SERVICIILOR ÎN CAUZELE PENALE AFLATE PE ROL.
#DIRECT_ONE_54atd8#
Pe 16 februarie, CCR a decis că articolul din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică dispusă de procurori în timpul cercetărilor penale este neconstituțional. Motivarea acestei decizii a venit abia miercuri, 9 martie.
”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului București- Secţia I-a Penală”, a transmis CCR printr-un comunicat, pe 16 februarie.