Sondaj: România încheie anul 2025 cu un val de nemulțumire socială, neîncredere politică și presiune economică

România încheie anul 2025 sub o umbrelă grea de neliniște și dezamăgire. Potrivit unui sondaj național CURS realizat în decembrie, trei din patru români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.

Este unul dintre cele mai ridicate niveluri de pesimism social din ultimii ani și arată limpede îngrijorarea profundă din societate. Dincolo de cifrele bune din economie, oamenii nu resimt siguranță, stabilitate și nici încredere în viitor.

Românii mai au încredere în direcția în care se îndreaptă țara

Percepția populației asupra direcției în care merge țara este puternic negativă. Trei sferturi dintre români, adică 75%, cred că România alunecă pe o traiectorie greșită. Doar 21% mai văd un sens pozitiv, în timp ce 4% nu știu ce să creadă. Diferența uriașă dintre opiniile negative și cele pozitive evidențiază un nivel ridicat de frustrare colectivă. Această stare este specifică perioadelor marcate de incertitudine, instabilitate și o profundă neîncredere în viitor.

Ce inspiră, de fapt, liderii politici ai României: încredere sau respingere

Nivelul de încredere în liderii politici analizați rămâne scăzut. Niciunul dintre ei nefiind perceput ca o opțiune solidă de către majoritatea populației. Călin Georgescu se apropie cel mai mult de zona pozitivă, fiind creditat cu multă sau foarte multă încredere de 40% dintre respondenți. Totuși, 54% declară clar că nu au încredere în el, ceea ce arată o susținere limitată și puternic contestată. George Simion obține 37% încredere, dar este contrabalansat de 58% opinii negative, în timp ce Dan Nicușor adună 35% evaluări pozitive și 60% negative, ceea ce arată o polarizare evidentă.

Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu un val consistent de neîncredere, fiecare fiind respins de aproximativ 70% dintre respondenți, în timp ce doar în jur de un sfert declară că au încredere în ei. Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de respingere, cu 80% opinii negative și doar 16% pozitive, semn al unei imagini publice extrem de controversate.

Pe de altă parte, Ciprian Ciucu, Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă sunt încă slab conturați în percepția publică, procentele ridicate de necunoaștere, de până la 22%, indicând o vizibilitate redusă la nivel național. În ansamblu, tabloul general conturează un deficit clar de lideri politici credibili, capabili să inspire încredere și să coaguleze susținerea majorității populației.

Care sunt instituțiile în care românii mai cred

Evaluarea instituțiilor publice și sociale conturează o polarizare puternică în percepția românilor. Instituțiile asociate cu siguranța și stabilitatea rămân cele mai apreciate. Armata se bucură de încrederea a 81% dintre respondenți. Biserica este evaluată pozitiv de 76%, iar Pompierii de 65%, confirmând statutul lor de repere solide în societate. Nici Uniunea Europeană nu stă rău, fiind percepută favorabil de 55% dintre participanți.

În contrast, instituțiile politice și cele din zona justiției sunt privite cu mult scepticism. Justiția primește doar 24% opinii pozitive, Parlamentul 25%, iar Guvernul și Curtea Constituțională câte 26%, valori care arată lipsă de încredere și dezamăgire față de modul în care funcționează statul. Nici televiziunile nu scapă de critici, 62% dintre respondenți declarând că au o părere proastă sau foarte proastă despre ele. Toate aceste date ilustrează o ruptură tot mai profundă între cetățeni și instituțiile care ar trebui să le reprezinte interesele și să le ofere stabilitate.

Cine ar domina scena politică dacă alegerile ar avea loc chiar acum

Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, scena politică ar arăta complet reconfigurată. Alianța pentru Unitatea Românilor s-ar situa detașat pe primul loc, cu 35% din voturi, marcând o diferență clară față de restul competitorilor. PSD ar obține 22%, iar PNL ar ajunge la 19%, ambele rămânând semnificativ în urma liderului de clasament.

USR ar strânge 9%, în timp ce UDMR și SOS România ar fi la limita pragului, fiecare cu câte 5%. Această distribuție a intențiilor de vot conturează o scenă politică puternic fragmentată. Formațiunile percepute ca anti-sistem reușesc să valorifice cel mai mult nemulțumirea și frustrarea socială acumulate în ultimii ani.

Au convins măsurile economice ale Guvernului

Opinia publică este evident împărțită în privința măsurilor economice adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Pentru 41% dintre respondenți, doar o parte dintre decizii au fost inspirate, iar altele nu, semn că susținerea este mai degrabă selectivă și nuanțată, nu una totală.

În același timp, 26% consideră că măsurile au fost corecte și necesare, în timp ce alți 26% le resping categoric, apreciind că nu au fost justificate. Imaginea de ansamblu vorbește despre lipsă de consens și despre o societate care încă nu este convinsă că direcția economică aleasă este cea potrivită.

Cât de mult resimt românii pe propria piele efectele măsurilor economice

Cei mai mulți români simt din plin efectele măsurilor economice asupra vieții de zi cu zi. Pentru 56% dintre respondenți, impactul asupra propriei familii este „foarte mare”, iar alți 26% îl consideră „mare”. Practic, peste opt din zece persoane declară că sunt afectate direct și semnificativ. Această percepție explică nivelul ridicat de nemulțumire, tensiune și anxietate economică evidențiat în restul rezultatelor sondajului.

Cât de mult s-a deteriorate situația financiară în ultimul an

Românii au resimțit în ultimele 12 luni o deteriorare clară a situației financiare personale. Pentru 35% dintre respondenți lucrurile s-au înrăutățit într-o oarecare măsură, iar pentru 23% schimbarea a fost una semnificativă, ceea ce înseamnă că 58% se simt mai afectați decât anul trecut. În paralel, 30% spun că situația a rămas neschimbată, dar nu sunt mulțumiți, semn că stagnarea este percepută mai degrabă ca presiune și blocaj decât ca stabilitate.

Doar 4% declară că au rămas în aceeași situație și sunt mulțumiți, iar îmbunătățirile sunt rare: 4% raportează o ușoară ameliorare, iar 2% o îmbunătățire consistentă. Procentul scăzut de non-răspuns, de doar 2%, arată că oamenii au o opinie clară despre cum le-a evoluat viața financiară.

La ce evoluție a prețurilor se așteaptă românii în următorul an

În ceea ce privește evoluția prețurilor, așteptările românilor sunt puternic marcate de pesimism. Peste jumătate dintre respondenți, 51%, anticipează creșteri semnificative în următorul an, iar alți 33% se așteaptă la majorări moderate. Doar 9% cred că prețurile vor rămâne la același nivel, iar 2% iau în calcul o posibilă scădere. Nivelul ridicat al acestor așteptări inflaționiste reflectă lipsa de încredere în stabilitatea economică pe termen scurt și teama de viitoare presiuni financiare.