Cum toți ochii au fost pe alegerile prezidențiale din SUA, este posibil ca mai multe știri importante să fi trecut neobservate în spațiul european. Spre exemplu, Belarus a operaționalizat unul dintre reactorele primei sale centrale nucleare, guvernul polonez a amânat implementarea sentinței judiciare care înăsprește legea avortului și care a condus la aproape două săptămâni de proteste, președintele francez Emmanuel Macron se gândește să trimită un delegat în țările musulmane, iar Suedia a devenit cea mai recentă țară europeană care introduce noi restricții anti-coronavirus, transmite Euronews.
Belarus a operaționalizat unul dintre reactoarele primei sale centrale nucleare – creată și finanțată de Rusia – marți, în ciuda opoziției vehemente manifestate de Lituania. Mișcarea vine la 34 de ani distanță de momentul în care dezastrul nuclear de la Cernobîl producea haos în sudul țării, iar belarușii sunt încă traumatizați de acel episod, în condițiile în care explozia din 1986 – produsă în Ucraina de azi – îi radia un sfert din teritoriu.
Construită de agenția nucleară rusă Rosatom, centrala de la Ostrovets, care este la doar 40 de kilometri distanță de capitala lituaniană Vilnius, este compusă din două reactoare de câte 1.200 MW fiecare ar trebui să asigure o treime din necesarul energetic al țării cu 9,5 milioane de locuitori.
Guvernul de dreapta din Polonia amână publicarea și implementarea deciziei înaltei curți care înăsprește legea avortului și care a declanșat proteste pe scară națională. Un oficial guvernamental a precizat, marți, că liderii polonezi își iau timpul necesar pentru a dezbate sentința respectivă și pentru a găsi o soluție potrivită.
„Este o discuție în desfășurare și ar fi bine să ne luăm niște timp pentru dialog și pentru a găsi o nouă poziție în această situație care este una dificilă și care stârnește emoții mari”, a subliniat Michal Dworczyk, șeful biroului premierului Mateusz Morawiecki.
Franța a anunțat că ia în calcul să trimită un delegat special în lumea musulmană, pentru a explica viziunile președintelui Emmanuel Macron. Relațiile cu anumite țări musulmane au devenit tot mai tensionate după comentariile făcute de liderul francez în urma unui atac terorist de la Paris – în care un profesor a fost decapitat de către un terorist islamist din cauză că dascălul le arătase elevilor săi caricaturile cu Profetul Mahomed la o lecție despre libertatea de expresie – și a unui atac terorist subsecvent de la Nisa, în care au murit trei oameni.
Cândva oferită drept exemplu de bună practică în gestionarea crizei COVID-19, Suedia s-a alăturat statelor care au introdus noi restricții anti-coronavirus, în condițiile în care națiunea scandinavă se confruntă cu noi focare.
„Mergem în direcția greșită. Situația este foate serioasă”, a spus premierul Stefan Lofven. „Acum, fiecare cetățean trebuie să își asume responsabilitatea. Știm cât de periculos este”, a adăugat oficialul.