Parlamentul îi dă o nouă lovitură lui Boris Johnson în eforturile sale de a scoate Marea Britanie din UE până la 31 octombrie

Camera Comunelor a refuzat, din nou, să susţină un vot pe tema acordului de Brexit, în ciuda insistențelor premierului Boris Johnson, transmite BBC.

Motivul invocat de preşedintele Camerei Comunelor fiind că un vot pe tema acordului a fost deja propus pentru data de sâmbătă (19 octombrie – n.r.) şi că ar fi „repetitiv şi dezordonat” ca acordul să fie dezbătut din nou.

Pentru a-şi susţine poziţia, preşedintele de şedinţă a invocat o regulă a Camerei Comunelor care specifică faptul că o moţiune identică cu una anterioara nu poate fi redezbătutăîn aceeasl sesiune parlamentară.

În replică, tabăra pro-Brexit l-a acuzat pe preşedintele Camerei Comunele de favorizarea taberei anti-Brexit.

Decizia Camerei Comunelor vine după ce, sâmbătă, a mai amânat o dată votul asupra acordului de Brexit pe motiv ca guvernul Johnson nu a transpus încă prevederile acordului de Brexit într-o lege propriu-zisă.De precizat că nici în timpul cabinetelor conduse de Theresa May prevederile acordurilor de Brexit nu fuseseră transpuse într-o lege, dar Camera Comunelor tot a votat.

Refuzul parlamentului britanic l-a forţat pe BorisJohnson să trimită către Bruxelles o solicitare nesemnată prin care să ceară amânarea Brexitului până pe 31 octombrie. Fiind nesemnata, însă, nu are o valoarea foarte mare.

De precizat ar fi faptul că este obligatorie aprobarea parlamentului britanic pentru acordul de Brexit.

Foto: Premierul Boris Johnson în plenul Camerei Comunelor (sursă foto: Facebook / UK Parliament)

Pe data de 17 octombrie, guvernul Boris Johnson şi Comisia Europeană au căzut de acord cu privire la un acord. Acesta prevede:

• Preverile legae de Uniunea Vamală și de Piața Unică Europeană

Aşa cum s-a prevăzut anterior, Regatul Unit va rămâne membru al Uniunii Vamale europene şi al pieţei interne a UE pe perioada de tranziţie – adică cel puţin până la sfârşitul lui 2020 şi cel mai târziu până la sfârşitul lui 2022. Această perioadă de timp va fi folosită pentru a se negocia un acord de liber-schimb.

În ”Declaraţia politică” revizuită cu privire la relaţiile viitoare, UE promite un acord ”fără taxe vamale şi nici cote”. În schimb, Bruxellesul cere ”garanţii” din partea Londrei în vederea asigurării condiţiilor unei concurenţe echitabile. Scopul fiindîmpiedicarea Regatului Unit să creeze un fel de ”Singapore” în porturile UE, care să nu respecte normele UE în domeniile social, fiscal şi al mediului.

• Prevederile legate de Irlande de Nord

Adunarea din Irlanda de Nord (Stormont) va avea un vot decisiv în aplicarea pe termen lung a legislaţiei europene pe acest teritoriu. Acest mecanism ”de consimţământ” vizează reglementarea cu privire la mărfuri şi vămi, piaţa unică a electricităţii, TVA şi ajutoarele de stat.

În practică, acest lucru înseamnă că, la patru ani după încheierea perioadei de tranziţie – sfârşitul lui 2020, dar care poate fi prelungită cu maximum doi ani -, Adunarea poate, cu o majoritate simplă,să dea undă verde menţinerii aplicării dreptului UE sau să se pronunţe prin vot în favoarea abandonării acestuia. În acest din urmă caz, protocolul va înceta să se mai aplice doi ani mai târziu.

La patru ani de la intrarea în vigoare a protocolului, reprezentanţii aleşi ai Irlandei de Nord vor putea să decidă, cu o majoritate simplă, să continue sau nu să aplice reglementările UE în provincia britanică.

• Prevederile legate de Taxa pe Valorea Adăugată (TVA)

Acesta era ultimul punct care bloca încheierea unui acord. El viza nivelul taxei de aplicat produselor de primă necesitate, pentru ca să nu existe o diferenţă între nivelurile aplicate în provincia britanică Irlanda de Nord şi în Republica Irlanda, a explicat Michel Barnier.

”Noi am găsit un mecanism” care să permită o coerenţă a nivelurilor taxei, a adăugat negociatorul-şef UE al Brexitului.

În vederea evitării unei frontiere ”dure” între cele două Irlande şi protejării pieţei unice europene, reglementările UE cu privire la TVA aplicată mărfurilor vor continua să se aplice în Irlanda de Nord.

Seviciul vamal britanic va fi însărcinat cu punerea în aplicare a colectării acestei taxe pe valoarea adăugată (TVA).

Foto: Plenul Camerei Comunelor (sursă foto: Facebook / UK Parliament)

Cronologia evoluțiilorimportante de anul acesta legate deBrexit

• 17 octombrie – Boris Johnson și liderii UE au căzut de acord cu privire la un acord de Brexit
• 17 octombrie – Consiliul European a aprobat noul acord pentru Brexit și au adoptat o declarație politică privind relațiile viitoare
• 2 octombrie– GuvernulBoris JohnsonînainteazăUniunii Europene o propunere deBrexitcare, printre altele, ar duce la încălcarea „Acordului de la Belfast”;
• 24 septembrie– Instanţa Supremă britanicădeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului;
  18 septembrie– Parlamentul European adoptăo rezoluţie prin care susţine o nouă amânareaBrexitului;
• 18 septembrie– Scoţia anunțăun nou referendum pentru independențăîn cazul unuiBrexitfără acord;
• 11 Septembrie– Curtea de Apel din Scoţiadeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului. Decizia a fostatacatăla Curtea Supremă;
• 9 septembrie–Camera Comunelorrespingeși a doua solicitare a premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate șiintră în vigoaresuspendarea parlamentului britanic;
• 9 septembrie– Regina Elisabeta a II-aa promulgatlegea care împiedică un Brexitfără acord
• 4 septembrie– Camera Comunelorrespingesolicitarea premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate;
• 4 septembrie– Camera Comuneloraprobă o legecare împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
• 3 septembrie–Boris Johnsonpierde majoritateaîn Camera Comunelor;
• 28 august–Boris Johnsoni-a cerut reginei Elisabeta a II-asă suspendeParlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
• 18 august– GuvernulBoris Johnsona abrogatActul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat la Uniunea Europeana
• 27 iulie–Boris Johnsondevine prim-ministrulMarii Britanii;
• 26 mai– „PartidulBrexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
• 24 mai– Theresa Mayîşi anunță demisiadin funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
• 10 aprilie– Uniunea EuropeanăamânăBrexitul până la data de 31 octombrie 2019;
• 5 aprilie-Theresa MaysolicităUniunii Europene o amânare aBrexitului până pe 30 iunie 2019;
• 3 aprilie– Parlamentul britanico obligăpe Theresa May să asigure unBrexit„ordonat” (adicăcu acord) sau să obţină o nouă amânareaBrexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord deBrexit;
• 1 aprilie– Parlamentul britanic dăvoturi indicativenegativecu privire la unreferendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
• 29 martie– Parlamentul britanicrespinge, pentru a treia oara, acordul deBrexit;
• 21 martie– Uniunea Europeanărespingepropunerea Marii Britanii de amânare aBrexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei pânăpe 22 mai în situația în care va exista un acord;
• 20 martie– Premierul Theresa Maysolicităo prelungire a perioadei deBrexitpână oe 30 iunie;
• 14 martie– Parlamentul britanicrespingeideea susţinerii unui al doilea referendum;
• 14 martie– Parlamentul britanicaprobăideea amânăriiBrexitului;
• 13 martie– Parlamentul britanicse pronunţăîmpotrivaunuiBrexitfără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
• 12 martie– Parlamentul britanicrespingeşi al doilea acord deBrexit;
• 14 februarie– Parlamentul britanicrespingeprimul acord deBrexit.