Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
Unul dintre cele mai elegante locuri ale Bucureștiului, Cartierul Domenii a fost considerat încă de la început drept o zonă a elitelor, indiferent de regimurile care au condus România.
În anul 1884, Parlamentul a oferit spre administrare Casei Regale douăsprezece domenii agricole care aveau rolul de a susţine financiar Casa Regală, dar și de a constitui centre dedicate tehnicilor agricole de ultimă oră ale vremii.
Mai mult, în timpul guvernului conservator al generalului Gh. Manu (1889-1891), s-a înființat şi un minister al Domeniilor, condus de Gr. G. Păucescu. Abia după Primul Război Mondial, însă, s-au putut face pași spre îmbunătăţirea situaţiei funcţionarilor Ministerului, prin parcelarea terenului de lângă Şcoala de Agricultură de la Herăstrău.
Planul parcelării, aprobat în 1923, cuprindea construirea unor vile individuale, dar și a altor structuri: biserică, şcoală, hală şi cooperativă. Parcelarea a fost dotată de la bun început cu apă, canalizare şi iluminat electric, avantaje destul de rar întâlnite în Bucureştiul începutului de secol XX.
Parcul Domenii a fost proiectat pornind de la principiile oraşului-grădină. Dezvoltat la sfârşitul secolului al XIX-lea, mai ales în Marea Britanie, oraşul-grădină a reprezentat unul dintre primele exerciţii de planificare urbană care ţinea cont de importanţa naturii în armonia oraşului.
Totuși, în București, ca în multe ale cazuri din Europa, conceptul oraş-grădină a fost greu de implementat, așa că parcelarea a suferit o serie de modificări, devenind mai aproape de suburbie-grădină. Acest model de dezvoltare presupunea o dependenţă de metropolă, dar păstra rigorile estetice ale oraşului-grădină.
În anii ’30, vilele erau locuite de funcţionari. De altfel, Parcul Domenii a fost construit pentru angajații Ministerului Agriculturii şi Domeniilor.
Foto: Wikipedia
La început, stilul neo-românesc a fost cel care a dominat.
Foto: Wikipedia/ Casă în stil neo-românesc
Foto: Wikipedia/ Casă în stil neo-românesc
Treptat, însă, stilul Art Deco a devenit predominant, Cartierul Domenii având unele dintre cele mai reușite exemple ale acestui stil arhitectural din întreaga țară.
Foto: historo.wordpress.com/ Casa Art Deco
Foto: Wikipedia/ Casa Art Deco
Foto: Wikipedia/ Mânăstirea Cașin
Pentru a răspunde nevoii locuitorilor de a avea un lăcaș de cult, în 1935, Primăria Bucureștiului a donat terenul de pe bulevardul Mărăști, din apropierea Arcului de Triumf, pentru construirea unei biserici. Ministerul Agriculturii și Domeniilor, dar și alte instituții, precum și locuitorii au contribuit cu fonduri la ridicarea bisericii.
Mânăstirea Cașin a fost finalizată în decursul a aproximativ 50 de ani. Evenimente de ordin politic și economic, dar și declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial au făcut ca locuitorii cartierului să nu se poată bucura de lăcașul de cult decât după 1977.
Foto: Facebook
În timpul regimului comunist, acestea au fost naționalizate și ocupate de nomenclatură. Unul dintre verii lui Nicolae Ceauşescu s-a mutat aici în toamna anului 1989, dar a fost forțat să se mute după ce vecinii au scris pe gardul casei sale.
În această perioadă, au avut loc o serie de schimbări arhitecturale, de exemplu prin construirea unor blocuri cu două sau patru etaje, dar trăsăturile zonei s-au menținut.
Foto: Wikipedia
După 1989, Cartierul Domenii a rămas una dintre zonele de lux ale Capitalei, unii dintre noii proprietari alegând să renoveze casele, ținând cont mai mult sau mai puțin de stilul arhitectural.
Sursa foto: Pagina de Facebook „Cartierul Domenii”
Cartierul Domenii se remarcă prin vile cochete, vegetaţie generoasă, acces facil la mijloace de transport, o zonă comercială bine dezvoltată şi o multitudine de opţiuni pentru petrecerea timpului liber. De asemenea, este o zona protejată arhitectural.
Autorităţile încurajează conservarea patrimoniului, fără a descuraja, însă, modificările pe care proprietarii ar dori să le facă.
Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic