Cristian Diaconescu: Extinderea NATO nu este negociabilă / Solicitarea Moscovei privind repoziționarea militară a NATO și a Rusiei pe frontierele din 1997 ridică semne de îngrijorare foarte mari (VIDEO)

Solicitarea Moscovei privind repoziționarea militară a NATO și a Federației Ruse pe frontierele din 1997, deci practic retragerea forțelor aliate inclusiv din fostele statele comuniste care astăzi aparțin lumii euro-atlantice, este una care ridică semne de îngrijorare foarte mari, a declarat Cristian Diaconescu, fost șef al diplomației române și actual președinte PMP, sâmbătă, la Special B1 cu Nadia Ciurlin.

Cristian Diaconescu, pe B1 TV, despre solicitările pe care Federația Rusă le-a transmis Statelor Unite

Printre altele, Federația Rusă solicită oprirea extinderii NATO. Întrebat dacă poate fi negociabil așa ceva, Cristian Diaconescu a explicat: „Evident că nu este negociabil. Sunt teme care așa cum sunt prezentate, de regulă, nu se discută în spațiul public. Faptul că președintele Federației Ruse a aruncat aceste subiecte pe piața publică, într-un fel somând Statele Unite peste capul europenilor în a se pronunța în legătură cu unele înțelegeri privind Alianța Nord-Atlantică, foarte complicate… Dincolo de această prevedere, este una care, după părerea mea, ridică foarte, foarte mari semne de îngrijorare, și anume repoziționarea militară a NATO și a Federației Ruse pe frontierele din 1997, deci practic retragerea forțelor Alianței inclusiv din statele membre NATO foste state comuniste. Sunt unele teme care în acest moment funcționează, dar funcționează în relația cu Statele Unite, ca de exemplu alerta timpurie, acea legătură telefonică”.

Externe - 18 oct, 14:59

Prima reacție a NATO, după ce o țintă aeriană de mici dimensiuni ar fi intrat în spațiul aerian al României. Mark Rutte a lăudat autoritățile române pentru reacția avută

„Este același mesaj pe care l-au transmis și prin mobilizarea formidabilă la frontiera Ucrainei, peste 175.000 de militari în format de luptă ofensiv, deci nu de exercițiu. Este același tip de mesaj. Acordurile de la Minsk, de exemplu, din 2015, gestionate de grupul Normandia, Franța-Germania, nu au fost aplicate așa cum Moscova și-ar fi dorit. Practic, acele acorduri presupuneau ca Kievul să admită politic, parlamentar, ca Donbas să devină o regiune extrem de autonomă, dacă se poate spune așa, să dea o amnistie în legătură cu luptătorii implicați acolo și abia după aceea Federația Rusă era de acord ca Ucraina să își recâștige frontiera estică, frontiera spre Rusia. În contra-replică, Kievul a cerut în acel moment armament letal de la americani și de la turci și intrarea în NATO, și în momentul acela s-a produs pasul în față”, a adăugat Cristian Diaconescu.