De ce izbucnesc din nou tensiunile etnice în nordul Kosovo. Analiză Reuters

Sârbii care protestează la Mitrovica, oraș divizat etnic din nordul Kosovo, au ridicat baricade, marți, la câteva ore după ce Serbia a anunțat că a plasat armată la cel mai înalt nivel de alertă de luptă, pe fondul săptămânilor de tensiuni tot mai mari între Belgrad și Priștina, transmite Reuters.

Analiză Reuters despre noile tensiuni din nordul Kosovo

Guvernul din Kosovo a cerut trupelor NATO de menținere a păcii să înlăture baricadele, dar susține că are la rândul său capacitatea și disponibilitatea de a acționa.

Kosovo și Serbia și-au exprimat intenția de a intra în UE și au convenit, ca parte din procesul de aderare, să își rezolve disputele și să construiască relații de bună vecinătate.

Sport - 03 dec, 15:12

Federația Română de Fotbal va contesta la TAS deciziile luate de UEFA în meciul cu Kosovo. România a fost dur sancționată

Kosovo și-a declarat independența de Serbia în 2008 – cinci state europene, printre care și România, nu recunosc independența provinciei.

Serbia consideră provincia o parte integrantă a teritoriului său și a respins sugestiile cum că ar stârni tensiuni și conflicte în Kosovo. Belgradul acuză Priștina că încalcă drepturile minorității sârbe.

Etnicii sârbi, care nu recunosc guvernul de la Priștina și alte instituții publice kosovare, reprezintă 5% din populația de 1,8 milioane a provinciei, în timp ce etnicii albanezi reprezintă o pondere de circa 90%.

Noile tensiuni au izbucnit începând cu 10 decembrie, când sârbii au ridicat mai multe blocaje rutiere și s-au ciocnit cu polițiștii ca urmare a faptului că un fost polițist sârb a fost arestat pe motiv că i-ar fi atacat pe ofițeri la unul dintre protestele precedente.

Disputa vine în contextul tensiunilor legate de plăcuțele de înmatriculare. De ani de zile, Kosovo încearcă să îi determine pe cei aproximativ 50.000 de sârbi din nord să renunțe la plăcuțele sârbești și să treacă la cele emise de Priștina, ca parte din dorința guvernului de a-și exercita autoritatea asupra teritoriului.

Pe 31 iulie, Priștina a anunțat o fereastră de două luni pentru schimbarea plăcuțelor, declanșând proteste, dar ulterior a fost de acord să amâne data de implementare pentru anul viitor.

Primarii de etnie sârbă din municipalitățile aflate în nord, alături de judecătorii locali și circa 600 de ofițeri de poliție, au demisionat în noiembrie ca formă de protest.

Sârbii din Kosovo doresc crearea unei asociații de municipalități majoritar sârbe care să se bucure de o autonomie mai mare. Serbia și Kosovo au făcut puține progrese în această privință și în legătură cu alte chestiuni, din 2013, de când s-au angajat să întrețină un dialog facilitat de UE.

NATO are circa 3.700 de trupe staționate în Kosovo pentru a menține pacea. Alianța a anunțat că va interveni în conformitate cu mandatul său dacă este pusă în pericol stabilitatea din zonă.