Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, salută decizia liderilor Finlandei de integrare în Alianţa Nord-Atlantică. Acesta a dat asigurări că procesul aderării la NATO va decurge rapid și fără probleme.

Jens Stoltenberg salută decizia liderilor Finlandei de aderare la NATO

„Este vorba de o decizie suverană a Finlandei. Dacă Finlanda va decide să aplice, ea va fi primită cu căldură în cadrul NATO, iar procesul de aderare se va derula fără probleme şi rapid”, a spus Stoltenberg.

„Sunt de acord cu președintele Niinistö și cu prim-ministrul Marin că apartenența la NATO ar întări atât securitatea NATO, cât și a Finlandei”, a spus el. „Aderarea Finlandei ar demonstra că ușa NATO este deschisă și că Finlanda își decide propriul viitor”.

Externe - 03 dec, 13:24

Un cablu de date între Finalnda și Suedia a fost avariat. Stockholm pune problema unui sabotaj

Niinistö și Marin au anunțat decizia joi, o decizie pe care Finlanda o cântărise în lumina invaziei Rusiei asupra Ucrainei.

„Ca membră a NATO, Finlanda ar întări întreaga alianță”, au spus ambii lideri într-un comunicat. „Finlanda trebuie să solicite fără întârziere aderarea la NATO.

„Sperăm că pașii naționali încă necesari pentru a lua această decizie vor fi luați rapid în următoarele câteva zile”.

Ca răspuns la anunțul făcut de Helsinki, Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că va fi „forțat să ia măsuri de răzbunare, atât de natură militaro-tehnică, cât și de altă natură, pentru a opri amenințările la adresa securității sale naționale”, potrivit RIA Novosti.

Narciz Bălășoiu: Președintele finlandez e recunoscut ca un veritabil „putinolog” și cunoaște realitățile din Rusia

Prin toate amenințările pe care le-a lansat, Federația Rusă a adus mai aproape de NATO două democrații consolidate ca Finlanda și Suedia, care astăzi „sunt pe ultima turnantă” din această perspectivă, a explicat Narciz Bălășoiu, de la Centrul pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning, joi seară, la „Actualitatea” cu Tudor Mușat.

„Președintele finlandez este recunoscut ca un veritabil «putinolog». Rolul său de mediator venea în virtutea profunzimii în care acesta – și Finlanda, de altfel – cunoaște realitățile din Federația Rusă. Sunt mai multe puncte de inflexiune în relația celor două. Nu recurg foarte mult la istorie, dar totuși avem momentul 1917, unde Finlanda și-a declarat independența, a urmat apoi o perioadă de decuplare, dar care a rămas totuși din punct de vedere militar sub suzeranitatea Moscovei, în cel de-Al Doilea Război Mondial au avut două lupte foarte importante, unde Finlanda a pierdut 10% din teritoriu.