Norvegia, Danemarca şi Islanda au semnat luni o declaraţie prin care îşi exprimă sprijinul pentru Finlanda şi Suedia în cazul în care cele două ţări ar fi atacate.
Premierul norvegian Jonas Gahr Store a declarat că: „Împreună cu Danemarca şi Islanda, Norvegia este pregătită să îşi ajute vecinii nordici prin toate mijloacele necesare dacă ar fi victimele agresiunii pe teritoriul lor înainte de a obţine statutul de membru al NATO”, potrivit Reuters.
Totodată, premierul suedez Magdalena Andersson a anunţat că Suedia va solicita aderarea la NATO.
„Guvernul a decis să informeze NATO despre dorinţa Suediei de a deveni membră a Alianţei”, a declarat luni Andersson într-o conferinţă de presă alături de Ulf Kristersson, liderul principalului partid de opoziţie suedez.
Astfel că, Suedia şi Finlanda şi-au anunţat dorinţa de a-şi depune candidaturile pentru aderare la NATO.
De asemenea, preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi premierul Sanna Marin au anunțat, la rândul lor, că Finlanda va solicita aderarea la NATO „fără întârziere”, conform Digi24.ro.
Într-o discuție pe care a avut-o cu liderii unor foste state sovietice care fac parte dintr-o alianță militară condusă de Federația Rusă, liderul de la Kremlin a declarat că NATO ar fi folosită de SUA într-o manieră „agresivă” pentru a agrava o situație globală de securitate deja dificilă.
Federația Rusă, susține Putin, nu are nicio problemă cu Finlanda sau cu Suedia, așa că nu resimte o amenințare directă dintr-o eventuală extindere a NATO care să vizeze cele două state.
„Însă extinderea infrastructurii militare în acest teritoriu ar provoca în mod cert un răspuns din partea noastră”, le-a transmis Putin liderilor din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, care cuprinde Belarus, Armenia, Kazakhstan, Kirghiztan și Tadjikistan.
Războiul din Ucraina a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda în ceea ce privește statutul lor militar. De menționat este că ambele ţări sunt asociate la NATO de la jumătatea anilor ’90 prin intermediului programului Parteneriat pentru Pace.