Ucraina după 3 luni de război: ce tactici are „armata de sperietori”

Acum 3 luni, în data de 24 februarie 2022, Ucraina a fost invadată de către Rusia la ordinului lui Vladimir Putin. Invazia a căpătat toate caracteristicile unui război în toată regla: invazia terestră a țării, bombardamente, orașe care au fost complet distruse, civili omorâți, gropi comune și crime de război.

Ordinul de pe 24 februarie a fost înfăptuit cu ajutorul a câtorva mii de tancuri, sute de avioane și elicoptere și peste 50 de mii de militari ruși, scie Digi24.

Bilanțul după trei luni creionează că Putin învie, inclusiv în plan ideologic, perioada sovietică.

Externe - 30 oct, 23:09

Comisia Europeană ar vrea cât mai rapid negocieri pentru aderarea Ucrainei la UE

Războiul se caracterizează a fi unul irațional în ceea ce privește arta militară. Regulile au fost încălcate de numeroase ori, menționează Hari Bucur-Marcu, expert internațional în materie de politici de apărare.

Pierderi armatei ruse

Serviciile de informaţii militare britanice susţin că, după doar 3 luni de război, pierderile Rusiei sunt similare cu cele suferite de URSS în Afganistan.

Despre pierderile tehnice în Ucrainei scrie blogul Oryx, care se bazează pe informaţii din surse deschise şi care monitorizează şi agreghează toate imaginile făcute publice. Astfel, tehnica distrusă a însumat 3.818 de blindate ruse, din care aproape 700 de tancuri au fost distruse , capturate sau abandonate de militarii ruși.

În luna aprilie, Moscova a recunoscut că a sufeit pierderi considerabile în Ucraina, fără a preciza cifrele.

„Practic, aceste pierderi masive slăbesc foarte mult capacitatea de apărare a Federaţiei Ruse acolo unde este nevoie”, a spus Hari Bucur-Marcu, care a adăugat că NATO este „un inamic inventat”, care nu are niciun scop să invadeze sau să ameninţe teritorial Rusia.

Amenințările din orient

Federația Rusă este amenințată din partea Orientului, teritoriile care sunt în conflict cu Japonia și China, iar epuizarea stocului de muniții, în acest caz, este lipsită de sens. La începutul lunii mai, Pentagonul a subliniat că Rusia a lansat peste 2.100 de rachete de precizie asupra Ucrainei.

„În schimb, Federaţia Rusă are nişte ameninţări foarte serioase în Orient: teritorii în dispută cu Japonia şi China. În asemenea condiţii, să îţi epuizezi stocuri de muniţii, de armamente pe care le ai, nu are niciun sens sau noimă, din punct de vedere militar”

În primle zile ale invaziei s-a remarcat aviația rusă, prin lipsă, în timp ce Moscova prezintă avioanele sale militare drept cel puţin la fel de performante ca cele ale NATO.

Doctrina SUA-NATO, pusă în practică în cele două războaie din Golf şi conflictul din Iugoslavia, s-a bazat pe obţinerea aşa-numitei superiorităţi aeriane. Abia după ce acest deziderat este bifat, în sensul dobândirii controlului aerian asupra ţării atacate şi a distrugerii reţelei de radare şi sisteme antiaeriene, se trece la ofensiva terestră, subliniază sursa citată.

Analiza Institutului de Studii Strategice din Londra

Institutul a încercat să explice motivele pentru care rușii nu posedă știința aviației. Astfel, s-a stabilit că motivele sunt: stocurile limitate de rachete inteligente care pot fi lansate de avioane, lipsa de antrenament a piloţilor ruşi (care zboară între 50-100 de ore/an, în timp ce norma minimă a piloţilor NATO e de 180 de ore/an) şi, în special lipsa de experienţă şi incapacitatea conducerii ruse de a planifica, coordona şi executa astfel de operaţiuni aeriene complexe.

Chiar dacă rușii au reușit să ocupe aeroportul Hostomel de lângă Kiev, nu au putut să dețină controlul asupra acestuia. Hari Bucur-Marcu spune că o astfel de operaţiune nu poate fi făcută dacă nu asiguri superioritate aeriană în zona respectivă.

„Ca să aduci 6-8 avioane de desant aerian, care să zboare peste teritoriu inamic, cum au vrut ruşii să aducă la Hostomel, în cazul NATO se fac 160-180 de ieşiri de avion: sunt peste 100 de avioane care se ridică în aer pentru a asigura că cele 6-8 de avioane de desant să ajungă la locul care trebuie”

Superioritatea aeriană a fost obținută doar în zona Donbas, ceea ce nu rezolvă problemele piloților ruși: lipsiţi de arme inteligente şi de precizue, aceştia sunt nevoiţi să zboare mai jos pentru a  arunce bombe gravitaţionale şi să se expună astfel riscului de a fi doborâţi de rachetele antiaerene portabile sau cu rază scurtă de acţiune.

„Toate astea costă. Aşa cum se vede de la TV armata rusă, ea este o armată de paradă: o armată care lustruieşte, şlefuieşte, după care îi arată şefului şi apoi stau degeaba. Nu-şi permit să facă zeci de mii de antrenamente”, a spus expertul român în politici de apărare.

Deficitul aerian este compensat prin artilerie și bombardamente agresive.

Armata rusă nu are strategii

În pofida faptului că au ocupat două orașe importante, Herson și Mariupol, și au blocat navele de pe Marea Neagră, armata rusă nu uimește prin strategii.

Hari Bucur-Marcu e de părere că ruşii „nu au nicio doctrină” în Ucraina şi că armata Federaţiei Ruse a avut, totuşi, înainte de Ucraina, o experienţă redusă în materie de război convenţional.

„Ei s-au bazat pe distrugeri masive în Siria, Afganistan – astea sunt cele două surse de cunoaştere în domeniul militar pe care le-au folosit ei pentru invazia în Ucraina”

Ruşii au suferit, de altfel, pierderi grele cu două săptămâni în urmă, după mai multe tentative eşuate de forţare a unui râu strategic în Donbas: un întreg batalion distrus şi peste 70 de vehicule militare distruse ori abandonate.

„Ei (ruşii) au făcut o armată de sperietori. Dar ucrainenii nu s-au speriat şi nu au fugit. Ruşii au făcut o sperietoare care nu le-a ieşit. După ce nu le-a ieşit, nu se opresc după trei luni, asta e toată problema. Nu se opresc, Ei speră să apară o uzură, să dispară interesul internaţional”, a spus Hari Bucur-Marcu.