Viktor Orban, reales duminică în fruntea Fidesz, are peste două decenii în fruntea formațiunii național-conservatoare. Un scurt istoric al controverselor din jurul premierului Ungariei

Viktor Orban, reales duminică în fruntea Fidesz, are peste două decenii în fruntea formațiunii național-conservatoare. Un scurt istoric al controverselor din jurul premierului Ungariei
foto: Facebook

Viktor Orban, premierul Ungariei, a fost reales, duminică, în funcția de președinte al partidului Fidesz, potrivit MTI preluată de Agerpres.

Totodată, în cadrul aceluiași congres, au fost reconfirmați în funcții vicepreşedinţii Katalin Novak, Gabor Kubatov şi Szilard Nemeth, în timp ce Lajos Kosa a fost ales în conducere în locul lui Gergely Gulyaş, şeful cancelariei prim-ministrului.

Congresul Fidesz de la Budapesta are loc cu două săptămâni înaintea alegerilor locale programate în Ungaria pe 13 octombrie.

Într-un discurs susținut duminică, Viktor Orban a afirmat că Ungaria va rămâne în Uniunea Europeană, care trebuie însă să ajungă la un compromis între est şi vest. Liderul Fidesz a susţinut că ţara sa „nu mai este singură în arenă, ci parte a unei coloane de polonezi, cehi şi slovaci”, iar după alegerile parlamentare anticipate, acestora li s-ar putea alătura şi austriecii.

Viktor Orban a condus Fidesz între anii 1993 și 2000, revenind din nou în fruntea actualului partid de guvernământ din Ungaria în anul 2003. Astfel, el a petrecut un total de 23 de ani în această funcție.

Viktor Orban, în luptă cu globalismul, militează pentru conservare identitară

Premierul maghiar a cunoscut o notorietate fără precedent în mandatul Comisiei Juncker, în care a apărut pe scena publică drept unul dintre puținii lideri europeni ce se opun migrației musulmane, militând pentru o politică orientată spre suveranism, și nu către globalism, precum și pentru conservarea spiritual-identitară a blocului comunitar.

Într-una din cele mai recente apariții publice, Viktor Orban anunța crearea unui model propriu de stat, mai exact transformarea politică şi socială a Ungariei într-un stat democrat-creştin. (Detalii AICI)

„Succesul politic este evident – alianţa guvernamentală din Ungaria a câştigat trei alegeri parlamentare cu o majoritate de două treimi şi există de asemenea realizări economice”, a susţinut Viktor Orban, în 21 septembrie, la Roma, potrivit Agerpres.

Acuzat în mai multe rânduri de revizionism, Viktor Orban creează un grup de lucru, la Cluj-Napoca, pentru aplicarea principiilor autonomiei

Viktor Orban, premierul Ungariei, l-a trimis pe Katalin Szili să inițieze un grup de lucru al organizațiilor politice din Ardeal, prin care să se pună la punct un plan comun de acțiune pentru aplicarea principiilor autonomiei, potrivit MTI preluată de G4Media.ro. (Detalii AICI)

Astfel, reprezentanții organizațiilor politice maghiare din Ardeal s-au reunit vineri, la Cluj-Napoca, și au început negocierile asupra unui document de lucru, care conține 12 puncte. Publicația notează că, odată cu formarea noului sistem de instituţii a Uniunii Europene, se va iniţia şi se va sprijini adoptarea celor cinci principii cu privire la comunităţile naţionale autohtone, formulate de către Ferenc Kalmár şi Katalin Szili.

Totodată, liderii organizațiilor politice maghiare și-au reiterat angajamentul față de obiectivele stabilite în acordul de cooperare semnat la 8 ianuarie 2018, când UDMR, PPMT și PCM evocau autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc. Participanţii la masa rotundă au declarat că susţin în unanimitate iniţiativa cetăţenească a Consiliului Naţional Secuiesc şi roagă toţi cetăţenii europeni să semneze documentul.

Foreign Affaris îl plasa pe Viktor Orbanîntr-un Top 5 al autocraților de pe Glob

Foreign Affairs, una dintre cele mai renumite reviste de politică externă din lume, a prezentat un top 5 al autocraților de pe Glob, în numărul său din septembrie-octombrie, iar premierul maghiar Viktor Orban a fost inclus printre aceștia, potrivit g4media.ro.

Această ediție a revistei vorbește despre autocrații în mai multe epoci istorice, explicând că fiecare perioadă a avut lideri autoritari cu stil propriu de conducere. Potrivit publicației, în anii 1920 au existat democrații începători, anii 30 și 40 au adus la lumină dictatorii, iar anii 50 și 60 au fost a naționaliștilor și anticoloniștilor. În anii 70 am văzut la putere gerontocrați, iar în anii 80 și 90 din nou democrați ageamii.

Paul Lendvai, un analist de origine maghiară, care trăiește la Viena, este cel care a redactat analiză dedicată premierului maghiar, denumită „Evoluția lui Orban și moartea Ungariei”. Autorul a explicat că, la 30 de ani de la schimbarea de regim, asistăm la o transformare uluitoare a premierului Ungariei, „care a devenit din cel mai promițător apărător al democrației în autorul principal al morții acesteia”.

Analistul susține că, în ultima perioadă, Viktor Orban a distrus sistematic instituțiile democratice din Ungaria, subminând statul de drept, eliminând echilibrele și imobilizând mass-media independentă. Totodată, îl acuză pe Orban că a creat un sistem cleptocratic.

Regimul lui Orban nu se fundamentează pe represiune, ci pe împărțirea pozițiilor de putere, astfel încât premierul maghiar este înconjurat de persoane care îi sunt fidele și îndatorate, regim numit de Orban ca fiind iliberal. Lendvai descrie îndelung evoluția FIDESZ, începând e la guvernul lui Antall, prima guvernare a acestora între 1998-2002, prezentând perioada din opoziție, evidențiind faptul că Orban a considerat responsabilă mass-media pentru pierderea alegerilor în 2002 și 2006, scrie g4media.ro citând din analiza Foreign Affairs.

Nu în ultimul rând, Paul Lendvai îl cataloghează drept un oportunist, și nu un idealist, care a simțit încă de devreme gustul puterii.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`