EXCLUSIV // Tânăr specialist în industria spaţială: “După treizeci de ani de la căderea Comunismului nu avem un aeroport care să ofere niște norme de siguranță”

EXCLUSIV // Tânăr specialist în industria spaţială: “După treizeci de ani de la căderea Comunismului nu avem un aeroport care să ofere niște norme de siguranță”

EXCLUSIV // În cadrul Bucharest Science Festival trei tineri specialişti care lucrează în industria spaţială din România, Silvia Batorii, Rareș Bișag și Radu Mihai, au povestit despre pasiunea care le-a condus paşii către spaţiu, pricipalele inovații care au loc în acest domeniu și care sunt viitoarele descoperiri care vor uimi umanitatea.

Silvia Batorii a devenit inginer de sistem software in cadrul Thales Alenia Space Romania pe domeniul misiunilor spatiale si este punct de contact al României în cadrul Space Generation Advisory Council, organizatie cu rol consultativ ONU.

“Lucrez pe partea de procesare de date, deci un software la sol, nu cel care este pus pe satelit. Este sotware-ul care declanșează algoritmii pentru procesarea datelor, ai sateliților de observare a pămantului. Misiunea în care sunt implicată vizează a treia generație dintr-un sir de sateliți care furnizează date meteo încă din 1970. A treia generație este diferită din punct de vedere al inovației, al rezoluției mult mai bune a datelor și o să furnizeze informații până în 2040. Sunt într-o organizație care incurajeaza tinerii sa activeze in domeniul aerospațial și să se implice în acest domeniu, Space Generation Advisory Council, care activează la nivel global sub egida ONU, pentru a face vocea tinerilor din acest domeniu auzită”, a declarat Silvia Batorii, în cadrul conferinței Pași spre Cosmos cu tineri specialiști în industria spaţială.

Ea povestit celor prezenți care au fost sursele sale de inspirație atunci când a ales să activeze într-un domeniu atât de complex cum este cel al explorării spațiului.

“Dorința și pasiunea pentru spațiu a venit mult mai târziu. Știu că are un izvor în familie. Bunicii mei au pus foarte mult accent pe educație, chiar dacă extrașcolar făceam vioară, cor, deci lucruri foarte umaniste, nu foarte tehnice. Pentru mine sursa de inspirație a fost bunicul meu care îmi dădea în fiecare zi pastille de știință. În liceu, nu știu care a fost declicul dar am început să citesc tot mai multe cărți despre știință din biblioteca bunicului. A fost destul de dificil. Eu nu am fost încurajată, nici la școală, unde mi s-a spus că Politehica e o facultate de băieți. Nu o să vă mint. A fost foarte greu. În liceu, deși era profil de mate-info, nu prea s-a făcut nici matematică nici informatică, așa că la sfârșitul clasei a douăsprezecea a fost dificil să aleg pe ce cale să o iau. Am alaes facultatea de calculatoare și la insistențele mamei. Eu eram însă pasionată de NASA. Mă uitam împreună cu bunicul meu, care tocmai învățase să umble pe internet, la tote live-urile de la NASA cu nava spațială, cu astronauții. Pentru mine mi s-a părut fascinant să vezi pământul din spațiu. Mi-am zis că trebuie să ajung până la urmă în domeniul spațial. Am avut și un profesor de fizică ce mi-a insuflat această dorință și datorită lui am reușit. El a fost cel care mi-a povestit de Einstein, de Newton, aducea în pragul domeniului uman toată această știință. Pentru că noi învățăm de mici că domenii ca fizica sau matematica sunt rigide, deși ele fac parte din viața noastră și nici nu știm cât de mult ne pot ajuta”, a precizat Silvia Batorii.

În ceea ce privește viitorul explorării spațiului cosmic, Silvia Batorii a vorbit despre relația dintre public și privat, sugerând că deși cele două sfere evoluează în contexte diferite, devin tot mai apropiate.

“Dacă e să vorbim despre mediul public și mediul privat, trebuie să ne gândim că ele funcționează în contexte destul de diferite. Proiectele inițiate de Guvern merg destul de lent, au nevoie de aprobări, trebuie să arăți cum ai cheltuit acei bani publici, trebuie să fii destul de transparent. România cotizează în fiecare an la bugetul ESA. Principiul Agenției este că statele membre dau bani la buget, iar ESA investește acești bani și oferă mai departe proiecte din domeniul aerospațial. De aceea este important ca firmele să vină în România ca să poată să aducă acei bani înapoi, pentru că dacă noi nu avem cum să investim acei bani înapoi sau să câștigăm proiecte pierdem acei bani. Dacă stăm să ne gândim, companiile private au nevoie de profit și trebuie să justifice acei bani către stakeholderi. Pentru ele trebuie un efect imediat. De aceea eu cred că avem mai multe etape ale explorării spațiale. Dacă la început am avut cursa spațială dintre URSS și SUA, pe parcurs a început o colaborare între mai multe state și acum suntem în etapa 4.0 cum este numită de ESA unde agențiile spațiale încurajează star-up-uri, firme să se dezvolte, pentru ca agențiile să se concentreze pe obiectivele pe termen lung, a căror valoare științefică sau economică nu o putem ști imediat. Sunt lucruri care se întind pe 30 de ani. Cred că este o simbioză acum între mediul privat și mediul public. ESA încurajează asta pentru că sunt peste 700 de start-up-uri și există deja un sector economic foarte bine nișat”, a explicat Silvia Batorii.

În ceea ce privește proiectele care vor uimi umanitatea în domeniul explorării spațiului, aceasta este de părere că nimic nu se va compara cu trimiterea primilor oameni pe planeta Marte.

“Eu cel puțin sper să fiu martoră la aterizarea omului pe Marte. Numai când mă gândesc mi se pare un lucru greu de dobândit. Există multe provocări pentru a ajunge acolo. Ai o fereastră foarte mică de lansare, ai radiațiile care te pot omorâ. Practic totul te poate omorâ acolo și trebuie să găsești soluțiile pentru a evita acest lucru. De asemenea sper să reușim să explorăm oceanele satelitului Europa, satelitul natural al lui Jupiter. Acolo s-ar putea să fie organisme care supraviețuiesc în acel ecosistem extraterestru și să ne demonstreze că nu suntem “buricul pământului” și să ne facă să ne gândim la locul nostru în Univers. Un alt pas este revenirea omului pe Lună. Vreau să văd că mergem înainte și că vom asista la mai puține conflicte și să învățăm cât mai multe lucruri despre noi și despre lumea care ne înconjoară”, a subliniat Silvia Batorii.

Un alt tânăr care activează în industria spațială și care a vorbit despre experiența sa în acest domeniu cu prilejul Bucharest Science Festival este Rareș Bișag, proaspăt absolvent al Facultății de Inginerie Aerospațială. Acesta lucrează ca Development Engineer la HPS Romania și a fost în ultimii 2 ani și este PreședinteleEUROAVIA București, Asociația Studenților la Inginerie Aerospațială. Recent, a fondat o echipă de studenți din UPB, cu scopul de a face proiecte educaționale cu aplicabilitate spațială, primul dintre ele fiind un CubeSat.

“Dezvoltăm tehnologii. De cele mai multe ori acestea nu apar peste noapte, ci au un lung drum de dezvoltare, încep de la ideea de concept și încet, încet sunt maturizate. De asta foarte mulți spun că tehnologia spațială este veche, spre deosebire de alte industrii. De ce am ales să activez în această direcție? Mie mi se pare că acest domeniu este la limita cunoștințelor noastre ca oameni și asta mă intrigă pe mine foarte mult. Când suntem mici ne uităm mai des către stele și pot spune că atunci când eram mic visam rachete, NASA, făceam navete spațiale cu piesele de lego. Însă la un moment dat, trăind în societatea noastră, acest vis s-a estompat. A revenit când am ajuns la facultate. Punctul critic a fost când mi-am cunoscut mentorul și actualul lider de la firma unde lucrez. totul a pornit de la pasiunea cu care ne vorbea în fiecare zi despre ceea ce face”, a declarat Rareș Bișag

Acesta este de părere că cel mai interesant proiect care se desfășoară în acest moment în cercetarea spațiului cosmic este cel care vizează obținerea de resurse din spațiul cosmic.

“Cel mai important proiect, trăind într-un mediu foarte economizat este aducere de resurse materiale din afara planetei, aici pe Terra. Cred că în acest mod societatea va conștientiza că explorarea spațială poate fi un domeniu foarte important din punct de vedere economic. Se lucrează în prezent în această direcție, sunt create tot felul de sisteme de observare pentru locurile cele mai bune pentru aterizare”, a explicat Rareș Bișag.

Despre industria spațială a discutat și Radu Mihai, specialist în Space Law, care a devenit interesat de acest domeniu în anul 2 de facultate.

“Povestea mea începe în anul doi de facultate când am descoperit dreptul internațional și dreptul internațional public și de aici a devenit pasiune. Am afalt multe lucruri despre drept aerian, drept maritim, toată disciplina dreptului internațional, ce domenii poate acoperi acesta. Am participat la un concurs internațional de pledoarii privind dreptul aerian, am fost singura echipa din România care a reușit să participe la această competiție în anul 2016, în Jakarta, Indonezia. Am municit foarte mult împreună cu echipa mea timp de un an după care m-am întors în țară și mi-am dorit și mai mult, dreptul spațial. A urmat un stagiu de practică pe trei luni în Polonia la o casă de avocatură, am participat la multe competțtii de drept aerian. Anul trecut am fost singurul participant, absolvent al facultății de drept de la European Summer School pe Space Law care se ține anual, este deja la a 28-a ediție. Mi-am dorit să fac ceva ce nu face toata lumea în România, anume drept aerian și spațial. Principala mea sursă de inspirație a fost doamna profesoară de la seminar, Sorana Pop Păun. Ea lucrează la Autoritatea Aeronautică Civilă din România. Mi-a fost mentor și profesor. M-a ajutat foarte mult să îmi aleg domeniul acesta. Mi-a insuflat pasiunea pentru drept aerian și spațial. Cărțile au stat în principal la bază. E foarte greu să găsești documentația în România”, a declarat tânărul.

Acesta a vorbit despre revelația momentului în ceea ce privește explorarea spațiului cosmic, conceptual de cube satellites, care reduce costurile și eforturile în ceea ce privește colectarea datelor.

“Unul dintre proiectele foarte interesante l-am descoperit anul trecut la școala de vară de la Helsinki, organizată de ESA. Am descoperit că se lucrează la cube satellites și constelații de cube satellites. Din câte am înțeles, costurile și timpul de lucru sunt mai reduse, echipele de cercetători lucrează mult mai rapid la astfel de sateliți. A fost foarte interesant să mergem la universitatea din Helsinki ai căror profesori au pus bazele unei echipe de studenți care au făcut un astfel de satelit. A fost și lansat în spațiu și au făcut un sistem de autodistrugere a satelitului. Poți obține mult mai ușor aprobări pentru acest gen de satelit, se lucrează cu echipe mai restrânse, constelațiile de sateliți pot parcurge distanțe mult mai rapid comparativ cu un satelit mare și pot aduna multe date. Datorită cube satellites putem să monitorizăm mult mai bine și mai rapid situația climatică la nivel spațial. Prin explorarea spațiului putem avea multe beneficii economice. Gândiți-vă că prin topirea gheții de la Polul Nord se pot deschide rute comerciale maritime. Mărfurile pot parcurge distanțe mult mai simplu și mult mai ușor. Este un război rece între statele care au deschidere spre Polul Nord, Canada, SUA, Rusia, țările nordice. Juridicul ne poate ajuta și din perspectiva asta”, a povestit Radu Mihai.

La rândul său este de părere că în domeniul spațial există o graniță care devine tot mai transparentă între spațiul public și spațiul privat.

“Omul și-a dorit mereu să exploreze. A început cu explorarea terestră, după care a trecut la cea maritimă, după la spațiul aerian și mai nou de 70 de ani la cea spațială și la dorința de a explora mai mult. Cred că în viitor va exista o colaborare între public și privat. Privatul ne-a arătat că se poate prin investiții prin colaboratori, prin strângere de fonduri: Elon Musk, Jeff Bezos, mai este Sir Richard Branson, care își propune să facă turism spațial, la prețuri de sub 500.000 de dolari. Umanitatea trebuie să evolueze. Omul trebuie să depășească limita spațiului. Este în natura și firea omenească să exploreze din ce în ce mai mult, și odată cu explorarea să ne gândim că pot exista și riscuri și beneficii. Va trebui să existe și o convenție sau un tratat care să acopere acest domeniu nou. Dacă mâine o să instalăm o bază pe lună va trebui să aibă acoperire juridică. Cineva trebuie să răspundă pentru ceea ce face. Nu o sa mai existe limite între public și privat. De altfel, nu există conflicte economice între cele doua sfere, toată lumea este unită în acest moment. Vorbim de asemenea despre cooperarea între state. Nu există tu ești din SUA, eu sunt din Rusia, nu ne înțelegem, liderii nostri sunt în conflict tot timpul. Există o colaborare între toate agențiile spațiale: ESA, NASA, JAXA (agenția spațială a Japoniei) sau Roscosmos din Rusia”, a mai precizat specialistul în Space Law.

În ceea ce privește perspectiva dezvoltării unui drept spațial în România, Radu Mihai a declarat că este pesimist în această privință, având în vedere lipsurile majore cu care se confruntă țara noastră.

“Nu ești capabil să ai după treizeci de ani de la Căderea Comunismului un aeroport care să îți ofere niște norme de siguranță aeronautică, pentru ca pasagerii care-l folosesc să fie în siguranță, de la pistă până la management de autoportuare suntem la pământ. Și asta din cauza oamenilor care nu vor să înțeleagă că trebuie să facem pași înainte să ne ridicăm. Până la o legislație a spațiului în România mai avem foarte mult. O să mai dureze cel puțin 10 ani până să înțeleagă aceste concepte. Space Law este foarte practicat în afară sunt foarte mulți studenței interesați și accesează foarte multe programe împreună cu ESA. În afară sunt mulți oameni concentrați pe astfel de domeniu. Ne ducem în afară, furăm legislație, vedem ce fac oamenii acolo și venim aici, poate le implementăm, că altfel nu știu dacă reușim”, a precizat Radu Mihai.

Ultima oră
23:27 - Boris Johnson: Certificatul verde va fi obligatoriu în anumite locuri / Frica de varianta sud-africană lovește Regatul Unit
23:22 - Radu Oprea: Alexandru Rafila le va prezenta joi președinților din coaliție propunerea legislativă privind certificatul COVID-19 (VIDEO)
23:01 - ONU se opune vaccinării obligatorii: „În niciun caz oamenii nu trebuie vaccinați cu forța”
22:56 - Marius Budăi: Ne propunem să depășim rata de ocupare de 70%, până în 2023 sau finalul lui 2023. Este un deziderat asumat și în fața Comisiei Europene
22:46 - Belarus va interzice importurile din alte țări ca răspuns la sancțiunile ce au fost aplicate de către Occident
22:33 - Alexandru Rafila: Ministerul Sănătății, foarte puțin funcțional. Trebuie să găsim o soluție să mobilizăm lumea din minister. Vreau să fac pe toată lumea să vină relaxată la serviciu
22:14 - Alexandru Rafila: Nu am discutat niciodată despre obligativitatea vaccinării. Reacția împotriva vaccinării se induce din cauza ideii de obligativitate
22:10 - Guvernul pregătește suprataxarea mașinilor vechi. Anunț de la Ministerul Mediului (VIDEO)
21:53 - Canada se alătură Statelor Unite și anunță un boicot diplomatic al Jocurilor Olimpice de la Beijing
21:52 - Sorin Cîmpeanu: În școli au stat șase luni 1,3 milioane de teste invazive nefolosite. Toată lumea a solicitat public achiziția de teste de salivă, iar acum că au venit se spune că e complicată și testarea aceasta… (VIDEO)