Austeritate pentru românii de rând. Dezmăț pe bani publici pentru primari. Toaletă la preț de apartament cumpărată la Ghimbav

Austeritate pentru românii de rând, cheltuieli extravagante pentru primării, asta propune politica de austeritate impusă de guvernul Bolojan. Iar acest lucru se va oficializa de anul viitor, odată cu majorarea taxelor și impozitelor locale.

Austeritate pentru românii de rând

În vreme ce Ilie Bolojan îi îndeamnă pe români să adopte sărăcia ca stil de viață pentru următorii ani, ca să scoată statul din deficit, primarii cheltuie banii publici fără nici un discernământ. Este cazul primăriei din Ghimbav care, în plină criză fiscal-bugetară a achiziționat o toaletă publică la prețul unei locuințe. Este un exemplu din ceea ce urmează să se întâmple, pe scară largă, anul viitor, după majorarea taxelor și impozitelor locale.

Astfel, primăria Ghimbav a achiziționat o toaletă publică automată cu aproximativ 64.000 de euro. Este prețul unui apartament cu două camere într-un oraș mediu. Ghimbav are aproximativ 7.200 de locuitori. Ceea ce înseamnă că fiecare dintre ei a contribuit la această achizție pe opulență, cu aproximativ 10 euro. Nota de plată le va parveni, în mai puțin de două luni, odată cu intrarea în vigoare a noilor taxe și impozite majorate.

Toaleta, un adevărat monument al prosperității cu moț, va fi amplasată pe strada Victoriei, într-un parc nou, amenajat în locul unei parcări. Pentru lucrări, primăria a plătit aproape 3,2 milioane de lei după cum arată publicația Biz Brașov.ro. De acești bani au fost amenajate spații verzi, un loc de joacă, s-au amplasat niște instalații de fitness și, bineînțeles, o fântână arteziană.

Orașul Ghimbav este condus de Ionel Fliundra, coleg de partid, din PNL, cu premierul Ilie Bolojan. Ceea ce ne face să credem că a înțeles foarte bine care este viziunea actualului guvern și ce urmărește cu politica de austeritate impusă românilor de rând.

Toaletele costisitoare, simbolul crizei

Se pare că achiziția toaletelor foarte scumpe, opulente, este pe cale să devină simbolul austerității impuse de Ilie Bolojan. Demersul primăriei Ghibav nu este singular. În primăvara acestui an, când semnele sărăciei și austerității se vedeau deja, primăria Timișoara, condusă de Dominic Fritz (USR) a achiziționat două astfel de toalete.

Toaletele sunt dotate cu sisteme de autocurățare și sunt prevăzute cu senzori, astfel încât utilizatorii să nu atingă prea multe obiecte cu mâna. Prețul de achiziție a fost tot pe opulență. Fiecare dintre aceste monumente ale austerității au costat câte 90.000 de euro. Tot cam la prețul unei locuințe Din orașul de pe Bega.

Astfel de toalete au fost achiziționate și de alte localități, precum Cluj Napoca sau Satu Mare.

Bolojan impune austeritatea ca stil de viață

În ultima conferință de presă, Ilie Bolojan, privind încruntat, a anunțat noi măsuri de austeritate, începând cu anul viitor. Guvernul pe care îl conduce propune, românilor, sărăcia ca stil de viață. Urmează o perioadă cruntă, anul viitor. Vor fi tăieri salariale, majorări de taxe și impozite locale, concedieri colective, noi scumpiri și tot felul de asemenea nenorociri.

Premierul și-a propus să reducă deficitul bugetar pe spatele românilor protejând, în același timp, nomenklatura politică și clientela de partid. Nici una dintre măsurile lui Bolojan nu are în vedere reduceri de cheltuieli care să-i vizeze pe parlamentari sau pe aleșii locali. Reducerea subvențiilor la partid a fost mai mult praf în ochi, având în vedere situația dificilă în care se află populația.

Prin majorarea impozitelor și taxelor locale, de la 1 ianuarie, Bolojan pune pe seama cetățenilor întreținerea firmelor clientelare care sifonează banii publici prin așa zise investiții. De altfel, premierul a și spus acest lucru. Anul viitor vor fi mai puțini bani de la bugetul central prin programe de tip Anghel Saligny sau CNI care le-a permis primarilor să căpușeze bugetul central. Din 2026, ei vor trebui „să-și scoată pârleala” pe  spatele cetățenilor, obligați să plătească mai mult pentru dezmățul pe bani publici.

„Ca să poată continua investițiile în local, aceste impozite au fost crescute, în așa fel, încât, ele fiind încasate de autoritățile locale, sunt veniturile lor. Ceea ce trebuie să facă ei este să nu le ducă la cheltuieli de personal, să nu le risipească, ci să asigure cofinanțare a acestor investiții. Pentru că Guvernul, indiferent cine va fi premierul României și ce partide vor fi în guvernare, nu mai are capacitatea financiară în anii următori să transfere sume la nivelul la care l-a transferat până acum”, spunea Ilie Bolojan.

Românii obligați să întrețină clientela de partid pe austeritate

Achiziția toaletei de la Ghimbav este tocmai o demonstrație a lipsei de cumpătare a primarilor. Marea majoritate a acestora se comportă asemenea colegului de partid al premierului. Pentru ei, austeritatea este doar un cuvânt din dicționar. Banii publici sunt făcuți pentru a satisface interesele clientelei politice, a cumetrilor și prietenilor conectați la buget prin diferite firme.

După creșterea impozitelor și taxelor locale nimic nu garanteză că primarii și președinții de consilii județene își vor schimba comportamentul. Cu siguranță n-o vor face doar pentru că le-a recomandat premierul într-un interviu. Dimpotrivă,vor fi încurajați să risipească și mai mult pe paranghelii, achiziții costisitoare lipsite de utilitate, finanțarea firmelor clientelare.

Or, tocmai acest lucru avea obligația să-l rezolve Ilie Bolojan odată cu majorarea taxelor și impozitelor locale. Banii scoși cu japca din buzunarele românilor de rând, într-o perioadă extrem de dificilă, nu trebuie să alimenteze, prin diferite mecanisme căpușă firmele de partid și conturile politicienilor.

Guvernul trebuia să adopte, concomitent un mecanism care să-i oblige pe primari să-și prioritizeze investițiile și să-și eficientizeze chetuielile. Totodată trebuiau implementate măsuri de control și sancționare a celor ce risipesc fondurile publice.

Cetățenii ținuți captivi de primari

Mai grav, cetățenii sunt captivi ai primarilor și președinților de consilii județene din cauza legii alegerilor locale într-un singur tur. Șansele ca aceștia să-și controleze și să-și sancționeze primarii la vot sunt minime.

De altfel, marea majoritate a aleșilor locali nu sunt reprezentativi pentru comunitățile pe carele conduc. Dovadă baronii locali care, având acces la resursele publice, se perpetuează la putere, în ciuda gradului ridicat de nemulțumire a populației.

Un primar sau un președinte de consiliu județean are mai puțină legitimitate decât președintele unei asociații de bloc care este ales după o procedură de vot în două tururi.

Pe cale de consecință, Bolojan avea obligația să-i scoată pe cetățeni din captivitatea primarilor și președinților de consilii județene. El trebuia să promoveze alegeri locale în două tururi, pentru anul 2028. Aceasta mai ales că mult trâmbițata reformă administrativ teritorială, înainte de alegerile prezidențiale, a fost aruncată la gunoi.