Când am putea avea o femeie președinte. Rezultatul candidaturilor până în prezent

Campania alegerilor prezidențiale de anul acesta a adus o premieră în România: la start s-au înscris două femei, Monica Macovei și Elena Udrea.

România nu este străină de acest gen de candidat. În 2000, în cursa pentru prezidențiale, pe lângă Ion Iliescu, Vadim Tudor sau Teodor Meleșcanu s-a înscris și avocata Grațiela Bârlă.

Dacă în 2000, într-un context politic deloc nepotrivit pentru acest gen de candidat, Grațiela Bârlă a obținut doar 0.55% din voturi, în 2014 cele două femei au luat puțin sub 10% din voturi, ceea ce însemnă „o performanță pentru o femeie în asemenea alegeri”, susține PSNews.ro

În 2000 Grațiela Bârlă a trebuit să combată profilul „gospodină” al femeii. În 2014, Monica Macovei și Elena Udrea au dus o campanie destul de puternică. În timp ce Macovei a ocupat electoratul online și cel al tinerilor, Elena Udrea a dus o campanie clasica, notează sursa citată.

De la statutul de „gospodină” în 2000, femeia politician a ajuns să fie privită drept un adevărat profesionist.

Cu toate că în 2014 mentalitatea românilor s-a mai schimbat, societatea românească nu e pregătită pentru un asemenea pas, așa cum susține președintele Traian Băsescu, lucru confirmat și de rezultatul alegerilor.

Încrederea acordată celor două candidate, aproximativ 10%, arată că în viitorul apropiat este posibil ca o femeie să aibă șanse importante pentru a accede la cea mai înaltă funcție în stat.