CCR dezbate sesizarea de neonstituţionalitate a preşedintelui privind statutul funcţionarului public

CCR dezbate sesizarea de neonstituţionalitate a preşedintelui privind statutul funcţionarului public

Curtea Constituţională (CCR) dezbate astăzi sesizarea făcută de preşedintele Klaus Iohannis privind obiecţia de neconstituţionalitate formulată asupra legii pentru modificarea statutului funcţionarului public parlamentar.

CCR dezbate joisesizarea de neonstituţionalitate a preşedintelui privind statutul funcţionarului public parlamentar.

Klaus Iohannis a sesizat legea la CCR pe 8 martie, după ce i-a fost dată la promulgat în 17 februarie 2018.

Preşedintele a menţionat în sesizarea făcută că în calitate de primă cameră sesizată, Senatul a respins în 8 iunie 2016 legea, fiind adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în 6 februarie 2018, într-o formă diferită faţă de cea respinsă de Senat, cu încălcarea principiului bicameralismului, informează Hotnews.

De asemenea, Iohannis mai arată că legea conţine în plus atât reglementări referitoare la cariera funcţionarilor publici parlamentari, cât şi o nouă modalitate de actualizare a pensiei de serviciu de care aceştia beneficiază.

Aşadar, comparând cele două forme ale legii supuse controlului de constituţionalitate, se poate observa atât existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic, cât şi a unei configuraţii semnificativ diferite, plasând astfel pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. (…) În opinia noastră, intervenţiile legislative operate de Camera Deputaţilor au modificat substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia iniţiativei legislative, cu consecinţa deturnării de la finalitatea urmărită de iniţiator ce viza doar modificarea dispoziţiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006. În consecinţă, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituţie şi de art. 75 alin. (3) din Constituţie”, se precizează în sesizare. Prin art. I pct. 1 al legii supuse controlului – art. 60 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 – se stabileşte că exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare de conducere vacante se realizează prin promovarea temporară a unui funcţionar public parlamentar sau a unei persoane angajate cu contract individual de muncă, care îndeplineşte condiţiile generale şi specifice pentru ocuparea acestei funcţii de conducere. „Considerăm că norma instituită la art. I pct. 1 al legii este neclară, întrucât permite fie interpretarea că soluţia legislativă poate fi utilizată ca modalitate alternativă de alegere între cele două categorii de personal, fie că această soluţie poate fi utilizată numai ca modalitate subsidiară, în situaţia de excepţie în care nu ar exista un alt funcţionar public parlamentar cu vocaţie la ocuparea cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare vacante. Aşadar, introducerea posibilităţii exercitării cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare de conducere vacante prin promovarea temporară şi de către o persoană angajată cu contract individual de muncă contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţia României întrucât nu respectă cerinţele de previzibilitate şi claritate ale normei”, a susţinut preşedintele în sesizarea de neconstituţionalitate.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`