Bloc de 12 etaje lângă morminte, în Cimitirul Bellu? Drulă a prezentat cele mai bizare construcții cărora li s-a dat autorizație în sectoarele din București. Candidatul USR acuză ‘orori urbanistice’ (VIDEO)

Cătălin Drulă, candidatul USR pentru Primăria Capitalei, a prezentat în emisiunea Politica Zilei, moderată de Ioana Constantin pe B1 TV, o serie de exemple pe care le consideră „orori urbanistice” în București. El a explicat că orașul a ajuns într-un punct critic, în care construcțiile apar în zone fără logică, fără respectarea legislației sau a patrimoniului.

Orori urbanistice: Cum a ajuns să fie autorizat un bloc în Cimitirul Bellu

Potrivit lui Drulă, unul dintre cele mai revoltătoare cazuri îl reprezintă o parcelă din Cimitirul Bellu, înconjurată complet de morminte, unde dezvoltatorii au obținut autorizație pentru un bloc cu 11-12 etaje. Planul Urbanistic General din 2000 permitea doar clădiri P+4, cu retrageri clare față de vecinătăți.

Construcția propusă ar ocupa toată suprafața terenului și s-ar afla la numai 4 metri de cruci și monumente funerare, într-o zonă protejată și clasificată monument istoric.

„Una este la Cimitirul Bellu, cealaltă este pe Baza Girueta. Asta de la Cimitirul Bellu, o parcelă de teren care este înconjurată… închipuie-ți un teren foarte lung, mai mult lung decât lat, care este înconjurată de cruci. Zona respectivă, Planul Urbanistic General, ăla din 2000, prevedea categoria tehnică M3, adică blocuri P+4 și distanță față de vecinătăți, retragerea, cum îi spune tehnic, jumătate din cât de înalte sunt blocurile.

Deci dacă blocul are 12 metri, trebuie să fie la 6 metri de gard. Dacă are 20 de metri, trebuie să fie la 10.

Se face un bloc pe întreaga parcelă, distanța cred că este de 4 metri între primul mormânt și balcon, dar sunt multe, adică sunt în linie. Și nu este la capătul parcelei, închipuie-ți ca un U, care pe toate părțile este înconjurat de morminte. Se fac 11 etaje sau 12 pe toată parcela. O chestie absolut îngrozitoare..

Și cum s-a întâmplat? Inițial l-au încercat cu un PUG dat de Oprescu în 2009, dar ăla a expirat prin 2014 și a venit atunci domnul Băluță cu un PUD. PUD-ul este ceva mai rău decât PUZ-ul.

PUZ-urile trec la municipiu. Și la municipiu, după 2000, n-a mai fost intrare pentru că a fost Nicuşor Dan și n-a mai pus PUZ-URI de-astea pe ordinea de zi.”, a declarat Drulă.

Orori urbanistice: Cum explică Drulă aprobarea acestor proiecte

El susține că responsabile ar fi majoritățile politice din consiliile locale, care ar vota planuri urbanistice derogatorii la cererea dezvoltatorilor imobiliari.

„Și atunci s-au mutat dezvoltatoriI imobiliari și la Sectorul 4, și la Sectorul 6, direct pe zona de PUD-uri, de unde își dau derogări.

Și cum se fac asta? Că nu e doar semnătura primarului. Primarul poate bloca sau poate supune votului Consiliului Local. Și atunci primarii de sector, și Băluță, și Ciucu pun aceste PUD-uri în dezbaterea Consililor Locale, care le votează cu majoritatea, atenție, PSD-PNL. Că i-am întrebat pe colegii mei, băi, dar cum a trecut asta în 2023? Că PSD n-avea majoritate singur.

Și majoritatea și frăția care a existat și pentru PUZ-uri între 2016 și 2020, când era și domnul Ciucu consilier general, PUZ-urile de la Primăria Generală, a fost tot PSD-PNL majoritatea de vot. La sectoare, la Sectorul 6 și la Sectorul 4, majoritatea de vot pe aceste orori urbanistice este tot PSD-PNL.

Și uite așa se distruge orașul, uite așa ajungem într-o zonă care, după mine, frizează profanarea de morminte. Nu mai vorbesc că Cimitirul Bellu este și monument istoric și ești în zona de protecție.

Deci e ceva de noaptea minții”, afirmă candidatul USR.

Există și exemple pozitive?

Drulă a menționat și un caz cu final fericit, Baza Girueta din Sectorul 4, care urma să fie transformată într-un centru comercial, deși legea sportului interzice schimbarea destinației. Prefectul de la acel moment ar fi atacat PUZ-ul în instanță, iar judecătorii au anulat documentul.

„Hai să zic cazul cu final fericit. Baza Girueta în Sectorul 4 e o bază sportivă.Avem o lege a sportului din 2000, care prevede că destinația bazelor sportive nu poate fi schimbată pe veci.

Deci ce-a fost bază sportivă, rămâne bază sportivă. Dacă e în proprietate privată, și sunt niște baze, nu o să le dau numele, dar în nordul Capitalei, sunt în proprietate privată, unde sunt terenuri de fotbal, copiii se antrenează, joacă tenis, deci nu e obligatoriu să fie la stat.

Eu sunt liberal, poate să fie și la stat, poate să fie și la privat. Singurul lucru care nu e permis cu aceste baze sportive este să le schimbi destinația, să faci blocuri.

Ceea ce s-a întâmplat în Capitală. 23 de baze au fost distruse definitiv și se pregătea și a 24-a, Baza Girueta din drumul Găzarului, Sectorul 4. Aici a fost un certificat de urbanism de domnul Băluță, care n-a văzut că e bază sportivă acolo. A zis se permite construirea unui centru comercial.”, a precizat Drulă, subliniind importanța aplicării legii.

Ce s-a întâmplat mai departe cu acel PUZ

„După care, s-a trimis pentru PUZ, faimosul PUZ, la doamna Firea, pe 30 aprilie 2020. Îți spun eu ce făceai, stăteai în casă, că era pandemie.

În 30 aprilie 2020, doamna Firea avea altă treabă, punea un PUZ pentru construirea unui spațiu comercial pe baza sportivă.

Norocul sau neprevăzutul, câteodată mai au și cetățenii noroc, este că în 2021 a venit a fost prefect de la USR, Alin Stoica, care a atacat PUZ-ul în instanță exact pe această argumentație, că e bază sportivă. Cei de acolo au încercat să se apere și aici e foarte interesant, și e o rază de speranță, că mai sunt și judecători cu mintea la ei.

Au zis, dom’le, dar ce bază sportivă, că noi am demontat toate dotările, am scos tribunele, nu mai e bază sportivă.

Principiul pe care îl aplică pe spațiile verzi, când taie copacii și zic, ce copaci? Nu mai sunt copaci.

Așa au făcut și aici și judecătorii au zis nu. Odată ce a fost bază sportivă, chiar dacă tu ai lăsat teren viran, așa rămâne, a anulat PUZ-ul și acolo la Girueta, pe drumul Găzarului, rămâne pentru totdeauna bază sportivă. Ăsta-i cazul cu final fericit și arată ce important e să fie la frâie un om, fie că-i primarul, fie că-i prefectul, care să aibă legea la suflet, că altfel dribbling-ul, te faci că ai cerut aviz. Sunt sute de astfel de cazuri în București.

Crede-mă că am plecat, inclusiv eu, nefiind atât de expert în domeniul ăsta, în campania asta, am plecat gândindu-mă, hai, poate și Nicușor Dan a exagerat. Dar când mă uit și când le văd, zi de zi,  înfurie și te revoltă, pentru că e pur și simplu comunitatea noastră pe care o pierdem.”, a mai adăugat Drulă.

Orori urbanistice: De ce spune Drulă că Bucureștiul este în pericol

Candidatul USR afirmă că sute de astfel de cazuri există în Capitală și avertizează că orașul ar putea deveni „de nerecunoscut”, dacă dezvoltările imobiliare nu sunt controlate, transparente și conforme cu legislația.

MATERIAL PUBLICITAR POLITIC

•⁠ ⁠PARTIDUL UNIUNEA SALVAȚI ROMÂNIA

•⁠ ⁠Alegerile locale parțiale din data de 7 decembrie 2025

•⁠ ⁠CMF : 51250006

Mai multe informații sunt disponibile la NOTIFICARE PRIVIND TRANSPARENȚA – ANCORE MEDIA S.R.L. https://www.b1tv.ro/360-de-grade/notificare-privind-transparenta-ancore-media-s-r-l-1643840.html