Efectele nocive ale politicilor lui Ilie Bolojan. Austeritatea și sărăcia se prelungesc și în 2026 Care este alternativa (Studiu BNS)

Austeritatea impusă românilor de guvernarea Bolojan va duce la adâncirea dezechilibrelor în anul 2026. Este concluzia unui studiu prezentat de Blocul Naţional Sindical (BNS) în cadrul evenimentului „2026 – Anul marilor dezechilibre pe piaţa muncii”.

Austeritatea provoacă dezechilibre mai mari

Studiul arată că dezechilibrele majore din acest an, apărute după implementarea politicilor de austeritatea vor continua și se vor adânci anul viitor. Cercetarea arată că numărul salariaților se va reduce, la fel ca și veniturile acestora. Pe de altă parte, inflația se va menține la un nivel ridicat, iar puterea de cumpărare se va reduce și mai mult prin majorarea taxelor și impozitelor.

Analiza a fost realizată de consultantul financiar Radu Soviani și Laura Obreja Braşoveanu, profesor universitar doctor la ASE Bucureşti. Autorii au încercat să evalueze efectele politicilor economice, implementate în 2024 şi 2025, asupra economiei României în general şi a pieţei muncii în special.

„Ajustarea dezechilibrului bugetar este de preferat să fie preponderentă pe partea de cheltuieli bugetare (altele decât salariile – principala sursă a motorului creşterii economice din România, şi anume consumul), limitând la maximum ajustarea prin creşterea fiscalităţii, care, în fiecare etapă de criză, s-a dovedit nocivă pentru economia României”, consideră autorii lucrării.

Potrivit acestora, momentul actual şi politicile aplicate pe piaţa muncii în România sunt critice. Ajustarea deficitului în 2025 a început în sens contrar faţă de dezideratul ocupării depline a forţei de muncă în condiţii de inflaţie. În anul pe cale să se încheie, se consemnează debutul „marilor dezechilibre pe piaţa muncii din România”. Iar acestea vor continua și se vor mări în anul 2026 din cauza acţiunilor şi inacţiunilor decidenţilor.

Salariile reale au scăzut în 2025

Auteritatea din anul 2025 a făcut ca piața forței de muncă se să fragilizeze în anul 2025. În termeni reali s-a constatat o reducere a masei salariale și o creștere a numărului de șoferi. Rata şomajului a atins nivelul maxim din ultimii opt ani (6,1%), urmare a măsurilor de politică economică şi fără şocuri externe. Numărul de şomeri a depăşit 500.000, pentru prima dată din iulie 2017. Media lunară a numărului şomerilor din 2025 a fost mai mare cu 40.000 faţă de media lunară din 2024.

În opinia autorilor, reforma politicii veniturilor salariale din sectorul public ar trebui să pornească de la eficientizarea sectorului public care să conducă la scăderi de cheltuieli. Statistic, în primele opt luni ale lui 2025 (august 2025 faţă de ianuarie 2025), fondul lunar de salarii din economie a crescut doar uşor, nominal, cu 300 de milioane de lei (0,7%). Raportat la inflaţia din primele opt luni, de 8,1% (ianuarie-august 2025), în termeni reali, fondul de salarii în luna august 2025 a scăzut până la 4,21 miliarde de lei.

Simultan, se constată scăderea numărului angajatorilor din economie. Numărul acestora a ajuns, în august 2025, la 583.794 companii/instituţii, cu 9.225 mai puţin faţă de august 2024.

Ce efecte a avut austeritatea în sectorul public

Reaşezarea posturilor ocupate în instituţii şi autorităţi publice, prin reducere cu 5,6%, a condus la o reducere a facturii salariale lunare cu doar 2,43%. În administraţia publică locală, reducerea posturilor ocupate cu 0,8%, nu a avut nici un efect real, susţin specialiştii BNS.

Conform acestora, reducerile de factură salarială s-au făcut în proporţie de 66% prin disponibilizări din sectorul educaţiei, conform datelor din luna septembrie 2025. Factura salarială din sectorul public s-a majorat, în perioada ianuarie-octombrie 2025, faţă de perioada similară din 2024 (cu peste 5%).

Totodată, scăderea în termeni reali a masei salariale din România, concomitent cu scăderea numărului de contracte de muncă, au fost de natură să afecteze semnificativ economia. Pe cale de consecință s-au creat premisele unui dezechilibru şi mai mare în anul 2026, cu cele mai mari efecte de până acum resimţindu-se din trimestrul III al anului 2025.

Autorii studiului consideră că majorarea fiscalităţii fără o reducere semnificativă a cheltuielilor publice, în lipsa unei reforme privind efiientizarea cheltuielilor, a provocat efecte negative în economie. Acestea se vor amplfica şi vor persista pe un termen foarte lung: un deceniu pierdut.

Veniturile din impozitarea muncii egale cu dobânzile plătite

Pentru prima dată de la debutul tranziţiei economiei româneşti spre economia de piaţă (decembrie 1989), resurse care sunt destinate şi critice pentru funcţionarea statului (impozitele pe salarii şi venit – destinate asigurării serviciilor de bază furnizate de stat – stradă, şcoală, spital, ordine publică, justiţie) sunt direcţionate aproape în totalitate către cheltuielile cu dobânzile la datoria publică.

În primele 10 luni ale anului 2025, încasările din impozite pe muncă (48,62 miliarde lei, respectiv 2,6% din PIB) au fost aproape egale cu dobânzile plătite pentru datoria publică în aceeaşi perioadă (46,77 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB).

Problemele vor persista și în 2026

Astfel, austeritatea care afectează piaţa muncii în 2025 va fi o carateristică și a anului 2026. Politicile guvernamentale vor duce la:

• dezangajarea forţei de muncă (maximumul numărului de şomeri din ultimii opt ani);
• scăderea masei salariale în termeni reali;
• nflaţie persistentă, generată de suprataxare şi de o slabă capacitate de administrare şi supraveghere, spre exemplu, în domeniul preţurilor la energie electrică.

Conform estimărilor din studiu, la finalul anului 2025 se va depăşi nivelul de cheltuieli de 3% din PIB, peste întreg deficitul bugetar asumat de România prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Alternativa BNS la austeritatea lui Bolojan

Pornind de la aceste constatări, reprezentanţii BNS propun respectarea legislaţiei europene, în ceea ce priveşte salariul minim adecvat. Ei cer măsuri active pentru remedierea surselor accentuării dezechilibrului bugetar. Totodată, ca alterativă la austeritatea actualului guvern cer stoparea politicilor de contracţie a pieţei muncii din România.

Potrivit datelor obţinute BNS, în noiembrie 2025, de majorarea salariul minim brut garantat în plată, conform legii, de la 4.050 lei în prezent la nivelul estimat de 4.350 de lei (7,4%), ar beneficia 1.825.249 de angajaţi cu normă întreagă (32% dintre salariaţii activi din România) respectând premisele: actualizarea veniturilor celor mai vulnerabile persoane, în raport de condiţiile inflaţioniste din 2026.

Reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile în administrație

BNS mai propune raţionalizarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, cu impact direct asupra deficitului bugetar. Potrivit autorilor studiilor, guvernul Bolojan nu a luat măsuri de raționalizare a acestor cheluieli în 2025.

„Raţionalizarea acestor cheltuieli nu a existat în 2025 – cheltuielile cu bunuri şi servicii au totalizat 4,2% din PIB (79,7 miliarde de lei), în creştere cu 5,5% faţă de perioada similară din 2024 (4,17 miliarde de lei). Acest plus de consum guvernamental (în perioadă de ajustare economică) reprezintă mai mult decât tăierea cheltuielilor de capital în perioada similară (-3,16 miliarde de lei), de unde putem argumenta că actuala politică bugetară favorizează plusul de consum (profitabilitatea mai mare a unor furnizori de bunuri şi servicii), în dauna investiţiilor de capital – de unde finanţează plusul de cheltuieli de consum.

În opinia noastră, un nivel de referinţă de reducere cu 20% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii în anul 2026 faţă de anul 2025 este realizabil, şi preferabil intenţiilor de politici anunţate, şi anume de reducere a costurilor cu salariile de circa 10% – care antrenează un plus de contracţie economică”, se mai arată în prezentarea studiului.