Salariul minim ar putea fi stabilit în funcție de vechimea în muncă și de studiile celui care îl primește. Un proiect de act normativ depus la Senat propune modificarea legislației muncii.
Proiectul legislativ care a fost depus de curând la Senat este agreat și de sindicaliștii din cadrul Blocului Național Sindical. Noua reglementare propune ca salariul minim să fie majorat în funcție de vechime și de studii. Astfel, autorii legii vor să introducă cinci gradații și 11 coeficienți de salarizare.
În prezent, spun reprezentanții BNS, care se numără printre susținătorii proiectului, peste 2,25 milioane de salariaţi cu normă întreagă câştigă sub 4.582 lei brut. Practic, aceștia pleacă acasă cu un salariu mai mic de 2.739 lei net, sub 538 euro pe lună. Or, raportat la numărul total de salariați din România, de aproximativ 7,733 milioane, reprezintă ceva mai mult de 25%.
Sindicaliștii arată că plafonarea veniturilor a făcut ca România să fie o piață de muncă foarte ieftină. Din acest motiv foarte mulți cetățeni, în special tineri preferă să plece în străinătate unde au mai multe oportunități, iar veniturile sunt ai mari. Ei sunt înlocuiți cu un val masiv de migranți din statele asiatice, care acceptă salarii mai mici.
„Această realitate a dus la plafonarea veniturilor, la transformarea României într-o piaţă a muncii ieftine şi la un val masiv de migraţie a lucrătorilor către statele vest-europene. În paralel, România a ajuns să importe forţă de muncă în ritm accelerat, fără capacitatea instituţiilor de a asigura protecţia adecvată a acestor lucrători şi fără a rezolva problema structurală: nivelul scăzut al salariilor”, arată sindicatul.
În acest context, în condițiile în care angajatorii refuză să ofere salarii atractive pentru a opri migrația forței de muncă, România are nevoie de o reformă a salarizării. Cu atât mai mult cu cât, migrația provoacă probleme sistemului public de pensii. Lucru pe care îl recunosc politicienii, în frunte cu actualul premier Ilie Bolojan. Cu toate acestea guvernanții ignoră problemele structurale care au dus la această situație.
Iar măsurile pe care le propun, un salariu minim cât mai redus, concomitent cu un nivel de impozitare a muncii printre cele mai ridicate din Europa nu sunt de natură să-i convingă pe tinerii români să rămână și să muncească în țară. La fel, nu este o soluție nici majorarea vârstei de pensionare, așa cum vrea Ilie Bolojan, în condițiile în care speranța de viață este dintre cele mai reduse.
Prin urmare, Blocul Naţional Sindical susține și avizează favorabil proiectul, considerând că acesta reprezintă un pas important în direcţia unei salarizări mai echitabile şi a unei pieţe a muncii mai stabile.
„Aceasta iniţiativă introduce un mecanism care poate reduce riscul de sărăcie în muncă, fenomen persistent şi alarmant în România, confirmat de datele Eurostat. Iniţiativa sprijină stabilitatea pieţei muncii, prin recunoaşterea valorii reale a muncii şi prin corelarea salariului cu experienţa şi calificarea. De asemenea, este o măsură care poate creşte atractivitatea pieţei muncii din România, reducând dependenţa de importul de forţă de muncă necalificată şi presiunea asupra instituţiilor deja suprasolicitate”, notează reprezentanţii BNS.
Proiectul de lege privind reglementarea în regim de urgență pe salariul minim a fost depus la Senat, în urmă cu câteva zile. Actul normativ introduce cinci gradaţii în funcţie de vechime şi 11 coeficienţi de salarii în funcţie de studii.
Tranşele de vechime în muncă, in funcție de care se acordă cele cinci gradaţii, și cotele procentuale corespunzătoare acestora, calculate la salariul minim brut sunt următoarele:
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează diferenţlat pe criteriile de studii. Pentru acesta se vor aplica coeficienți de lerarhizare corespunzător nivelului de studii: