Presa străină continuă să-l analizeze pe Klaus Iohannis, principalul favorit în cursa prezidențială din România acestor zile. După ce Bloomberg a realizat un material amplu în care laudă activitatea președintelui în funcție, a venit rândul unei alte publicații de prestigiu să facă același lucru. De această dată este vorba despre cotidianul britanic The Guardian.
Într-un articol cu titlul „Klaus Iohannis, gata de victorie în alegerile prezidențiale românești”, The Guardian îl descrie pe actualul președinte drept un pilon al stabilității și un opozant redutabil în fața tentativelor PSD de a implementa niște reforme controversate în justiție, care au fost la un pas să prăbușească eforturile României în materie de luptă anticorupție și, mai mult decât atât, să îndepărteze statul de apartenența euroatlantică:
Sondajele de opinie îl arată, de asemenea, pe președintele în funcție drept favorit în cursa electorală, care se va sfârși în 24 noiembrie.
Votanții români merg la urne pentru o rundă de alegeri prezidențiale, în care este de așteptat să-l sprijine pe președintele în funcție, Klaus Iohannis, un artizan al politicilor anticorupție, care și-a câștigat respectul în vest pentru atașamentul său față de valorile statului de drept.
Anchetele sociologice îl arată pe Iohannis, un liberal de centru, câștigând scrutinul cu 40% din voturi. Dacă acest lucru se adeverește, politicianul în vârstă de 60 de ani se va înfrunta în finala prezidențială din 24 noiembrie, în care, din nou, este favorit să câștige.
Președintele României este cel care nominalizează premierul, care are puteri executive, în urma consultărilor cu partidele politice. Totodată, președintele are drept de veto asupra proiectelor de lege adoptate de Parlament, fie prin trimiterea lor la Curtea Constituțională, fie prin reîntoarcerea acestora în Legislativ.
După o succesiune de guverne PSD, România, care face parte din UE, și-a relaxat legislația anticorupție, alăturându-se astfel fostelor state comuniste Polonia și Ungaria într-un grup devenit ținta criticilor de la Bruxelles în ceea ce privește statul de drept.
Iohannis, care și-a câștigat primul mandat în anul 2014, a pus la grea încercare eforturile puterii de la acea vreme de a acapara sistemul judiciar și încercărilor sale de a limita independența magistraților.
Dacă ar fi ales din nou, el ar avea șansa să instaleze procurori-șefi gata să înfrunte corupția endemică, fiind sprijinit de Guvernul liberal minoritar condus de Ludovic Orban, un aliat care a primit încrederea Parlamentului chiar în această lună.
„Am votat pentru stabilitate. Avem nevoie de stabilitate, cu un președinte hotărât să lupte cu corupții”, a spus Maria Dobre (72 de ani), după ce și-a înregistrat votul la o școală din București, la puțină vreme de la deschiderea urnelor, care a avut loc la 7 dimineața.
Iohannis este urmărit, în sondajele de opinie, de către Viorica Dăncilă, șefa PSD și fostul premier al României, și Dan Barna, liderul formațiunii de centru-dreapta USR. Ambii contracandidați ai președintelui în funcție sunt cotați cu câte 20% în anchetele sociologice.
România a fost monitorizată de Bruxelles în ceea ce privește progresele sale în reforma judiciară, încă din 2007. În luna mai, Liviu Dragnea, un fost lider PSD, a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de fapte de corupție.
În luna octombrie, Comisia Europeană a raportat că îndepărtarea de la reforma judiciară și de la lupta împotriva corupției a persista.
Iohannis a demarat un referendum național, în cadrul căruia o majoritate covârșitoare de români au afirmat că doresc ca Guvernul să nu mai aibă voie să schimbe legislația prin Ordonanțe de Urgență, precum și să fie interzise amnistia și grațierea în cazul faptelor de corupție.
„Este important să ai continuitate la conducere și cred că Iohannis merită un nou mandat. El a luptat cu succes și a învins PSD. Trebuie să continue”, a spus și Dora Stanga, o asistentă de vânzări în vârstă de 29 de ani.
Observatorii spun că o victorie pentru Iohannis ar putea da un nou imbold șanselor PNL de a crea o coaliție guvernamentală în urma unor alegeri generale ce vor avea loc fie la finalul anului 2020, fie la începutul anului 2021, precum și să le redea încrederea investitorilor, care a fost erodată în ani întregi de instabilitate politică impredictibilitate fiscală.
Secțiile de votare din țară se închid la 11 PM (sic!), ora locală. România are 18,2 milioane de cetățeni cu drept de vot.