Scena politică după moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan. Posibile modificări după votul de marți

Moțiunea de cenzură, mai exact rezultatul votului înregistrat în Parlament va aduce modificări pe scena politică. Pentru o parte dintre politicieni va însemna, cu siguranță, finalul carierei. Pentru alții, votul va aduce o consolidare a actualei poziții sau va fi o bază de lansare în perspectiva alegerilor viitoare. 

Perspectivele PSD după moțiunea de cenzură

Pentru PSD, dar în special pentru Sorin Grindeanu, demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan reprezintă un obiectiv de o importanță vitală. Dacă moțiunea de cenzură își va atinge scopul, social-democrații își vor consolida poziția în fața alegătorilor nemulțumiți de politica de austeritate din ultimul an. Partidul va lua o opțiune importantă din perspectiva alegerilor viitoare, pozând, ca în 2012, într-un salvator al românilor.

De asemenea, social-democrații vor avea un ascendent asupra partenerilor pro-europeni la negocierile pentru formarea viitorului guvern. Sorin Grindeanu va putea stabili condițiile în care va participa la o viitoare guvernare pro-europeană: fără USR. Și, cu siguranță, cererea va fi acceptată pentru că USR nu reprezintă o formațiune indispensabilă pentru continuarea guvernării.

Pe de altă parte în cazul unei înfrângeri, se poate spune că este finalul actualei conduceri a partidului. Lovitura pe care o vor încasa social-democrații va fi dintre cele mai umilitoare. Acest lucru va duce, aproape sigur, la o revoltă în rândul organizațiilor din teritoriu care se văd deconectate de la banii publici, de la sinecuri și de la pârghiile de putere.

Aproape sigur, Sorin Grindeanu își va pierde funcția de președinte, va urma un nou congres, și alegerea unei noi formule de conducere. Poate cu Olguța Vasilescu ca lider. PSD va trece, clar, în opoziție unde se va confrunta direct cu AUR pentru voturile din 2028. De altfel, n-ar fi exclus, într-un astfel de scenariu, o alianță între cele două formațiuni.

Ce schimbări ar putea urma pentru Ilie Bolojan?

În cazul în care moțiunea de cenzură ar fi respinsă, pentru Ilie Bolojan va fi o lovitură de imagine menită să-i consolideze imaginea de „lider” în ochii simpatizanților săi. De asemenea, își va întări poziția în interiorul partidului, menținându-l la guvernare, chiar și într-o formulă minoritară. Se știe că PNL este o formațiune „volatilă” ai cărei membri își schimbă opiniile despre lideri cu foarte mare ușurință.

Din perspectiva carierei politice, un vot favorabil la moțiunea de cenzură îi va conferi actuaului premier o bază pentru a-și lansa viitoarea candidatură la alegerile prezidențile. Chiar dacă, în acest moment spune că nu-și dorește așa ceva, campania intensă de propagandă care îi construiește cultul personalității, concomintent cu atacurile concertate la adresa lui Nicușor Dan au fix acest scop: de a construi profilul prezidențiabilului Bolojan.

De la conducerea guvernului, el va încerca să ia locul președintelui Nicușor Dan ca lider al electoratului pro-european și, ținând cont de polarizarea electoratului – pe care o promovează și o întreține prin propagandă – să genereze un vot care să-l ducă la Cotroceni.

Demiterea guvernului va aduce, în schimb, finalul carierei sale politice. Să nu uităm că majoritatea românilor îl privesc ca pe personajul negativ al guvernării. Individul care a dus țara într-o direcție greșită, a majorat taxe și impozite și a luat măsuri împotiva cetățenilor. Odată demis, aproape sigur va fi înlocuit și de la conducerea PNL, având în vedere „volatilitatea” la care făceam referire mai sus.

Ce se va întâmpla cu PNL după moțiunea de cenzură?

Dacă guvernul va rămâne în funcție după moțiunea de cenzură, PNL se va alinia în spatele premierului Ilie Bolojan care își va consolida poziția. Mișcările de contestare vor fi acoperite sub covor, urmând să răbufnească la următorul moment dificil, așa cum s-a întâmplat, de fiecare dată, în istoria acestui partid.

Activiștii partidului vor fi mulțumiți că vor rămâne conectați la banii publici și vor obține funcțiile publice rămase vacante după retragerea PSD de la guvernare. Va urma, cu siguranță, o redirecționare a fondurilor publice, cu precădere spre primarii și președinții de consilii județene ale PNL. Premierul va închide ochii la „excesele” colegilor săi de partid, pentru a beneficia de ajutor în implementarea propriului proiect politic.

Dacă moțiunea trece, iar guvernul Bolojan este demis, cu siguranță, în PNL va urma o revoltă. Organizațiile teritoriale se vor dezice de actuala conducere a partidului pe care o va schimba cu rapiditate. Concomitent vor urma negocieri cu PSD, așa cum s-a mai întâmplat, pentru continuarea guvernării împreună.

De altfel, în acest sens, avem precedentul Câțu, din 2021. În 2021, după demiterea guvernului său, Florin Câțu, pe atunci președinte al PNL, s-a opus unor condiții puse de social-democrați care urmau să intre la guvernare. El a fost înlăturat rapid, de la conducerea partidului și înlocuit cu Nicolae Ciucă. Echipa acestuia a negociat revenirea PSD în guvern, deși anteriori, peneliștii se juraseră că nu vor mai sta alături de social-democrați.

Soarta USR după moțiunea de cenzură

Pentru USR, moțiunea de cenzură este o chestiune de viață și de moarte politică. Adus la putere de președintele Nicușor Dan, care a insistat să primească portofolii în guvern, formațiunea lui Dominic Fritz își joacă viitorul politic. În cazul eșecului moțiunii, USR va rămâne la guvernare alături de Ilie Bolojan, într-un cabinet mioritar, cel mai probabil.

Demiterea lui Bolojan va duce, aproape sigur la scoaterea useriștilor din coaliția de guvernare, la cererea PSD. Să nu uităm că social-democrații acuză USR de agresivitate și consideră acest partid, alături de Ilie Bolojan, responsabil de eșecul guvernării.

Or, pentru USR, revenirea în opoziție, departe de lumina reflectoarelor, puși în umbră de AUR, ar putea echivala cu sfârșitul, ca partid parlamentar. Formațiunea a pierdut foarte mult din electorat, lucru care s-a văzut la alegerile locale și europarlamentare. La alegerile parlamentare, de la finalul anului 2024, USR a reușit cu greu un scor de 12,25% datorită Elenei Lasconi, care a reușit să se califice în turul al doilea la prezidențiale.

În acest moment, USR nu mai are o locomotivă care să mai ridice partidul. Dominic Fritz, Radu Miruță, Diana Buzoianu sau Irineu Darău sunt departe de ceea ce înseamnă un lider politic. Drept urmare, singura șansă este alinierea în spatele lui Ilie Bolojan, la bine și la rău.

Partidul AUR rămâne lider neclintit

Pentru partidul AUR, moțiunea de cenzură nu va aduce mari schimbări. Dat de toate sondajele de opinie drept lider în topul partidelor, din perspectiva alegerilor viitoare, formațiunea lui George Simion trebuie să aibă grijă doar să nu-și dezamăgească electoratul. Iar acest lucru ar fi posibil doar dacă ar exista o trădare la votul de marți.

Mare parte dintre alegătorii AUR sunt din categoriile nemulțumite de guvernare, care pun dezastrul economic, în egală măsură, pe seama PSD, a PNL și a USR. Or, acest electorat se va bucura și va aprecia dacă Ilie Bolojan va fi demis. Ceea ce ar aduce noi puncte AUR.

Dacă guvernul rezistă și sunt indicii că parlamentarii AUR au trădat, cu siguranță va exista un val de frustrare și nemulțumire în rândul simpatizanților. Fundamentaliștii anti-PNL și anti-PSD se vor simți trădați și vor migra în alte direcții. Poate la SOS, partidul Dianei Șoșoacă sau, de ce nu, către PSD. În schimb, chiar dacă moțiunea nu va trece, dar oamenii nu vor mirosi un joc ascuns, AUR își va menține poziția.

În actualul context, în ciuda speculațiilor, pentru AUR guvernarea nu reprezintă o opțiune. Partidul are tot interesul să rămână în opoziție și să crească pe eșecurile înregistrate de actuala coaliție. AUR nu are nici rețele clientelare foarte dezvoltate, ca PSD și PNL, și nici nu depinde, existențial, de menținerea în guvern. Cu resursele avute la dispoziție poate rămâne în opoziție până în 2028, ciupind de ici de colo, în schimbul voturilor.

Cât de toxică ar fi o grupare balama de tip UNPR

Ieșirea PSD de la guvernare și moțiunea de cenzură ar putea duce la formarea unei grupări formată din traseiști politici de tip UNPR, care să susțină un guvern minoritar condus de Ilie Bolojan. Având în vedere precedenta experiență, din timpul guvernării Boc, o astfel de grupare ar fi mai toxică pentru viața politică românească decât căderea guvernului.

Ca și în trecut, membrii unei astfel de grupări n-ar fi interesați decât de sinecuri și de privilegii. Știind că nu vor mai intra în parlament, ei vor căuta să profite cât pot de mult, de pe urma tranzacționării propriilor voturi. Un guvern minoritar, dependent de o astfel de grupare, va trebui să cedeze și să accepte orice fel de cereri pentru a nu pierde sprijinul.

Plus că nimic nu garantează că, la un moment dat, ceilalți nu le vor face o ofertă mai generoasă, astfel încât traseiștii să părăsească barca guvernamentală. Așa s-a petrecut în 2011, când UNPR condus de Gabriel Oprea a trecut de partea Alianței PSD-PNL, provocând demiterea guvernului Ungureanu, prin moțiune de cenzură. În alianță cu PSD, partidul lui Oprea a reușit să intre în parlament, în 2012.