Societatea românească tot mai tensionată și nemulțumită. Ce partide preferă electoratul dacă ar fi alegeri parlamentare (Sondaj CURS)

PSD crește în preferințele electorale ale alegătorilor, conform ultimului sondaj Omnibus, realizat, de CURS, după adoptarea bugetului pe 2026, în luna martie. Pe de altă parte, AUR și PNL au înregistat o scădere, iar USR a stagnat. 

Cercetarea sociologică a fost făcută în perioada 23 – 27 martie, la câteva zile după votul final pe legea bugetului, din Parlament, și după disputele pe seama pachetului de solidaritate, inițiat de social-democrați. Sondajul indică o societate nemulțumită și tensionată. Percepția generală este că avem o guvernare ineficientă incapabilă să oprească degradarea calității vieții.

Contextul internațional și presiunea economică se reflectă direct în opiniile oamenilor, iar încrederea în deciziile autorităților se situează la un nivel foarte scăzut. Reacția acestora pentru contracararea efectelor crizei este percepută ca fiind insuficientă și greoaie.

PSD crește în preferințele alegătorilor

În perioada în care a fost realizat sondajul Omnibus, scena politică a fost dominată de două evenimente majore. Pe de-o parte adoptarea bugetului, iar pe de altă parte scumpirea carburanților, consecință a războiului din Orientul Mijlociu. Românii au o percepție negativă cu privire la direcția în care se îndreaptă țara. Practic, opt din zece români spun că țara merge într-o direcție greșită.

Raportat la evenimentele din spațiul public, românii par că au perceput pozitiv felul în care PSD și-a impus punctul de vedere la legea bugetului. Au fost percepute pozitiv și inițiativele reprezentanților acestui partid de reducere a accizelor și a TVA pentru carburanți. Aceasta în condițiile în care premierul Ilie Bolojan și echipa sa au refuzat să adopte astfel de măsuri și, mai mult, a amânat orice intervenție în piață.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, PSD ar obține 24% din voturile exprimate. Cercetarea CURS confirmă trendul pe creștere, lent, a partidului condus de Sorin Grindeanu, din lunile precendente. Este de așteptat ca social-democrații să-și schimbe strategia politică astfel ca tendința de creștere să se accelereze în lunile următoare.

Partidul AUR a pierdut din simpatiile electorale, conform noului sondaj, deși se menține pe primul loc detașat. Comparativ cu lunile decembrie și ianuarie, când era cotat la 35%, formațiunea condusă de George Simion a scăzut două procente, ajungând la 33%. Având în vedere că AUR împarte, în oarecare măsură același electorat cu PSD, posibil ca simpatizanții să-l fi taxat pentru votul negativ dat pe pachetul de solidaritate.

Situație dificilă pentru PNL și USR

PNL sub conducerea lui Ilie Bolojan se situează tot pe un trend descrescător. La finalul lunii martie, scorul PNL este de 16%, mai mic decât în decembrie 2025 (19%) și ianuarie (18%). Explicația ar fi opoziția premierului și a echipei sale la măsurile sociale promovate de PSD, dar și lipsa de reacție în fața scumpirii carburanților.

O primă măsură, apreciată drept ineficientă, a fost adoptată abia după trei săptămâni de la izbucnirea crizei. Or, românii au văzut că prioritățile guvernului Bolojan sunt cu totul diferite de cele ale societății. Iar această atitudine a confirmat percepția, dată de măsurile anterioare de austeritate, că avem un premier și un guvern speculant, dezinteresat de soarta cetățenilor, dornic să profite și să scoată bani din creșterea prețurilor la pompă.

PNL se află într-un declin constant cauzat de măsurile nepopulare adoptate de guvern. Peneliștii s-au aliniat, fără să comenteze în spatele lui Ilie Bolojan (așa cum au făcut și cu predecesorii săi), și îi aprobă toate măsurile, indiferent cât de prost sunt primite de populație. Așteptările sunt ca partidul să cadă și mai mult. Iar căderea va fi mai vizibilă și mai accentuată dacă social-democrații vor reuși „să-și pornească motoarele”.

USR, cel de-al treilea partid din coaliția de guvernare, coboară la 9%, după o creștere ușoară în ianaurie (10%) față de luna anterioară, decembrie (9%). Partidul lui Dominic Fritz este perceput ca o anexă a lui Ilie Bolojan, lipsit de personalitate și foarte agresiv. Agățat de guvernare și de premier, în care pare că și-au pus toate speranțele, USR este incapabil să-și găsească propriul drum și să devină o voce politică distinctă.

AUR se menține la distanță de PSD, în tabloul partidelor

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, întregul tablou al scenei politice, conform cercetării CURS, ar arăta astfel:

• AUR – 33% (față de 35% în ianuarie și 35% în decembrie);
• PSD – 24% (23% în ianuarie, 22% în decembrie)
• PNL – 16% (18% în ianuarie, 19% în decembrie)
• USR – 9% (10% în ianuarie, 9% în decembrie)
• UDMR – 5% (constant față de ianuarie și decembrie)
• SOS România – 4% (5% în ianuarie și decembrie)
• POT – 3% (2% în ianuarie, 3% în decembrie)
• Alte partide – 6%

Opt din zece români dezaprobă guvernarea

Sondajul arată că românii au o percepție negativă asupra guvernării, care se accentuează de la o zi la alta. Marea majoritate, 80% dintre cei chestionați, cred că lucrurile merg într-o direcție greșită. Concret, opt din zece români spun că țara merge într-o direcție greșită. Doar 17% spun că direcția este bună și au încredere în propaganda guvernamentală. Un procent de 3% nu au nici o opinie.

Există o mare nemulțumire, reliefată de sondaj, cu privie la modul în care echipa Bolojan a înțeles să gestioneze criza carburanților. Un procent de 89% dintre respondenți spun că nu sunt mulțumiți de ceea ce s-a făcut. Doar 8% se declară mulțumiți, iar 3% nu au o opinie. Este unul dintre cele mai înalte niveluri de dezaprobare care arată o ruptură clară între așteptările populației și reacția autorităților, mult întârziată, așa cum spuneam mai sus.

Creșterea prețurilor la carburanți a fost resimțită direct de majoritatea populației. Un procent de 44% dintre cei chestionați spun că impactul a fost mare, iar 37% apreciază că este foarte mare. Doar 11% spun că a fost mic, iar 5% foarte mic. Un procent de 3% nu au răspuns.

Peste 80% dintre români au simțit serios efectele crizei amplificată de lipsa de reacție a guvernului, ceea ce explică și nivelul ridicat de nemulțumire.

Ce așteptări aveau românii de la premier

Românii s-ar fi așteptat ca guvernul condus de Ilie Bolojan să adopte măsuri fiscale menite să ducă la reducerea prețurilor la pompă. Se știe că mai bine de jumătate din prețul motorinei și benzinei este dat de accize și TVA, colectate de stat.

În acest context, 36% dintre cei chestionați cred că executivul ar fi trebuit să reducă atât accizele, cât și TVA-ul la carburanți. Un procent de 25% spun că era suficientă scăderea TVA-ului, iar 22% ar fi preferat reducerea accizelor. Doar 13% consideră că piața ar trebui lăsată liberă, iar 4% nu au o opinie.

În concluzie, sondajul din luna martie arată că în societatea românească s-a acumulat o tensiune din ce în ce mai mare, provocată de nemulțumirea generală față de guvernare. Majoritatea românilor consideră că Ilie Bolojan, departe de a fi salvatorul care s-a prezentat, duce țara într-o direcție greșită.

Presiunea economică se simte tot mai puternic, iar reacția autorităților este târzie, ineficientă și lipsită de consistență. În același timp, contextul internațional amplifică această percepție. Per ansamblu, vorbim despre un climat social tensionat, cu potențial direct de impact în zona politică și electorală.

Opinia despre războiul din Orentul Mijlociu

Întrebați dacă acțiunile militare ale SUA și ale Israelului împotriva Iranului sunt justificate, românii se poziționează mai degrabă critic. Mai mult de jumătate dintre cei chestionați (55%) consideră că operațiunile militare sunt mai degrabă nejustificate.

Alți 32% văd războiul din Orientul Mijlociu, împotriva Iranului, ca fiind justificat, iar 13% spun că nu pot aprecia.

Rezultatul arată o reticență față de implicarea militară și o percepție mai degrabă rezervată față de acest tip de intervenții.

Datele tehnice ale sondajului CURS

Prezenta cercetare de tip Omnibus a fost realizată pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Interviurile au fost luate în perioada 23–27 martie 2026. Marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență.

Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS ) este cel mai vechi institut de cercetare sociologică din România, cu o experiență de peste cinci decenii în sondaje și analize sociale. De-a lungul timpului, a documentat constant schimbările din societatea românească prin studii de opinie publică, cercetări electorale și exit poll-uri la toate rundele de alegeri.

Metodologiile utilizate respectă standardele internaționale de calitate, iar rețeaua proprie de intervievatori acoperă toate regiunile țării, inclusiv comunitățile greu accesibile. CURS este membru ESOMAR și colaborează cu instituții publice, organizații neguvernamentale și parteneri internaționali.