La 40 de zile de la Paște, Biserica Ortodoxă sărbătorește „Înălțarea Domnului”, ce semnifică ridicarea Mântuitorului la Ceruri, în Împărăția Tatălui, după Înviere.
Odată cu această sărbătoare, credincioșii vopsesc tradiționalele ouă de Înălțare și se salută între ei cu una forma de „Hristos a Înălțat”” și „Adevărat a înălțat!”. În calendarul ortodox este un eveniment notat în fiecare an cu cruce roșie, semn că este o sărbătoare în care sunt interzise spălatul, călcatul și restul muncilor casnice. Pe lângă acestea, mai există și o serie de tradiții și superstiții pe care românii le respectă încă din cele mai vechi timpuri în ziua de Înălțare.
Atât în calendarul catolic, cât și în cel ortodox, Înălțarea Domnului se sărbătorește la 40 de zile de la data la care a fost serbat Paștele.
Dacă de Paşte creştinii se salută între ei adresându-şi cuvintele “Hristos a înviat!”, în această zi de mare sărbătoare, creştinii folosesc formula de salut “Hristos s-a înălţat!”.
În România, odată cu Înălțarea Domnului, în biserici sunt pomeniți toți eroii români căzuți la datorie, de-a lungul veacurilor, pe toate câmpurile de luptă, pentru credința, libertatea și dreptatea poporului.
În Evanghelia după Marcu se mai spune și că Iisus Hristos s-a înălțat la cer și s-ar fo așezat de-a dreapta Tatălui.
De Înălțare sevopsesc ouă roșii, ca și înJoia Mare.
În credința populară, această sărbătoare mai poartă și denumirea de Ispas sau „Paștele Cailor”, după numele personajului mitic Ispas, despre care se spune că ar fi asistat la Înălțarea Domnului.
Femeile pregătesc pachete sau coșuri pe care le duc întâi la biserică și pe care apoi le împart.
Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul. În unele zone oamenii se bat cu leuştean ca să fie feriţi de boli şi de rele. Din 2001, Biserica Ortodoxă Română a hotărât ca în această zi să fie prăznuită şi Ziua Eroilor. Sunt pomeniţi eroii care s-au jertfit pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti.