Cât de pregătită este România în cazul unei eventuale întreruperi a gazului rusesc în timpul iernii 2019-2020 şi care este punctul slab al Europei din punct de vedere energetic

EXCLUSIV ONLINE // În cazul unei eventuale întreruperi a gazului rusesc, România are un nivel de înmagazinare pentru această iarnă de 83,90%, însă doar o sursă alternativă de import de gaze, se arată în datele analizate de „ICIS: Petrochemicals, Energy, and Fertilizers Market Information” (ICIS) Londra, și prezentate în timpul unei conferinţe desfăşurate vineri, la Hotelul Marriot din Bucureşti.

În iarna 2018-2019 nivelul de înmagazinare a fost de 66%. Deci anul acesta este cu aproximativ 18% mai mare – adică este un nivel destul de bun. Cu toate acestea, România nu are trei surse alternative de aprovizionare cu gaze naturale – aşa cum legislaţia europeană o cere -, ţara noastră depinzând într-un mod covârşitor de gazul importat din Ungaria – care la rândul ei importă gaz rusesc.

„Singurele două ţări care nu au (trei interconectori – n.r.) sunt Bulgaria şi România. Deşi teoretic ar exista aceste surse. Deci România are interconectare cu Ungaria, Bulgaria şi Ucraina. Însă nu ştim deocamdată ce se va întâmpla cu interconectarea ucraineană, cea bulgara este foarte redusă (…), deci practic noi depindem de Ungaria şi de producţia locală, care este foarte redusă”, a declarat Aura Sădăbuș, expert în preţuri gaze în cadrul aceleiaşi organizaţii.

Aşa se explică de ce România a importat în ultimele luni cantităţi foarte mari de gaze naturale din Ungaria.

În plus, în ciuda gradului ridicat de înmagazinare, România nu o capacitate suficient de dezvoltată de a şi extrage gazul înmagazinat.

Nivelul de pregătire al altor importatoare de gaz rusesc în cazul unei întreruperi de gaze ruseşti la 1 ianuarie 2020:

1. Belgia – nivel de înmagazinare de 111,3%
2. Austria – nivel de înmagazinare de 100,3%
3. Cehia – nivel de înmagazinare de 100,3%
4. Olanda – nivel de înmagazinare de 97,6%
5. Franţa – nivel de înmagazinare de 96,75%
6. Germania – nivel de înmagazinare de 96%
7. Ungaria – nivel de înmagazinare de 95,6%
8. Marea Britanie – nivel de înmagazinare de 95%
9. Italia – nivel de înmagazinare de 94,3%
10. Turcia – nivel de înmagazinare de 86%
11. Polonia – nivel de înmagazinare de 83,3%
12. Ucraina – nivel de înmagazinare de 64%
13. Grecia – nivel de înmagazinare de 26,8%
14. Bulgaria – nivel de înmagazinare de 16,40%

Punctul slab al Europei, din acest punct de vedere, îl reprezintă Republica Moldova. Aceasta are 0% nivel de înmagazinare (la fel ca în 2018-2019). În plus, spre deosebire de toate statele mai-sus menţionate, Rep. Moldova nu are acces la nicio sursă alternativă de gaz. Aceasta ar fi putut fi, teoretic, România, însă construirea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău a fost sistată.

„Moldova va fi foarte vulnerabilă în această iarnă pentru că nu are acces la nicio sursă de interconectare alternativă, decât la sursa rusească. Nu are acces la terminale de gaze lichefiate (LNG) şi nu are depozite de gaze. Deci Republica Moldova este ‘Călcâiul lui Ahile’ pentru Europa în general”, a adăugat Aura Sădăbuș.

Pe 9 septembrie, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a anunțat că a ajuns la o “înțelegere de principiu” cu Rusia pentru scăderea prețului gazelor rusești începând cu 1 octombrie.

Foto: Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, şi omologul său rus, Vladimir Putin (sursă foto: hepta.ro)

De ce este vehiculată ideea unei întreruperi de gaze ruseşti la 1 ianuarie 2020

În momentul de faţă, Rusia şi Ucraina negociază un nou contract de livrare a gazelor, neştiindu-se exact dacă aceste negocieri vor se vor încheia cu succes. Teoretic, probabilitatea ca un nou contract de livrare să nu fie semnat ar fi destul de mare din cauza faptului că negocierile nu s-ar rezuma doar la gaz. Ucraina şi Rusia au relaţii extrem de tensionate încă de la începutul anului 2014, atunci când Moscova a anexat ilega Peninsula Crimeea.

Tot teoretic, însă, în situaţia în care un un nou contract de livrare nu va fi semnat, ar rămâne de văzut exact cum şi-ar livra Rusia gazele către restul clienţilor europeni.

La mijlocul lunii septembrie, un expert din cadrul sectorului energetic a precizat pentru agenţia de presă RADOR ca: „Kievul, ca membru al Uniunii Energetice Europene, şi-a luat angajamentul să implementeze în legislaţia sa până la 1 ianuarie 2020 normele energetice europene. Astfel, chiar şi în absenţa unui contract cu Rusia, operatorul ucrainean de transport al gazelor (GTS) va fi obligat să liciteze capacitățile sale de tranzit, pe care Gazprom va putea să le cumpere pentru efectuarea unor livrări pe termen scurt său mediu. Asta înseamnă că lipsa unui contract între Rusia şi Ucraina nu va duce la întreruperea tranzitului de gaze ruseşti în UE”.