A explodat prețul aurului: Conflictele deschise din Europa și Orientul Mijlociu din acest an, doar o parte din motive

Aurul e “moneda” de refugiu tradițională în caz de turbulențe ale economiei, iar conflictele deschise din Europa și Orientul Mijlociu din acest an, împreună cu creșterea anemică a economiei globale, cea mai slabă din ultimele trei decenii, ar fi motive suficiente pentru avansul masiv al prețului aurului în 2025.

Noua politică de achiziții a băncilor influențează prețul aurului

Însă influența decisivă a avut-o până la urmă noua politică de achiziții a băncilor. În special a celor asiatice și în mod particular a Băncii Centrale a Chinei, care a cumpărat cantități îndeajuns de mari încât să pună presiune toată piața globală.

În 2024, prețul aurului a înregistrat o creștere semnificativă, depășind praguri istorice și atrăgând atenția investitorilor globali. La începutul anului, aurul era cotat la aproximativ 2.050 de dolari pe uncie. Până în august, prețul a atins 2.510 dolari pe uncie, marcând o creștere de peste 21%.

Externe - 14 ian, 20:05

Premierul Franței arată spre excedentul comercial record al Chinei și o acuză că vrea să inunde piețele europene. Bayrou: SUA a ales, prin alte mijloace, aceeași politică de putere și dominație

Un moment esențial a fost în septembrie, când prețul aurului a urcat la 2.660 de dolari pe uncie, reflectând o creștere de peste 28% în primele nouă luni ale anului. Motivul aparent, tradițional.

Conform unui raport al Băncii Mondiale, economia mondială se confruntă cu o creștere extrem de redusă, cea mai slabă din ultimele trei decenii, influențată de tensiuni geopolitice și conflicte armate, potrivit Profit.

Însă această ascensiune a fost influențată de mai mulți factori. Unul ar fi reducerea ratelor dobânzilor în SUA, care au slăbit dolarul și a scăzut randamentele obligațiunilor americane, ceea ce a făcut aurul mai atractiv pentru investitori. Al doilea, tensiuni geopolitice: Conflictele din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina au sporit incertitudinea globală, determinând unii investitori să caute refugiu în aur.

China, India și Turcia cumpără mult aur

Și, în final, al treilea, măsurabil: achiziții ale băncilor centrale. Băncile centrale, în special din China, India și Turcia, au crescut achizițiile de aur, influențând masiv prețul acestuia.

Achizițiile de aur ale băncilor centrale din China, India și Turcia au avut un impact semnificativ asupra pieței aurului în ultimii ani. Între 2022 și prima jumătate a anului 2024, băncile centrale au achiziționat aproape 2.600 de tone de aur, reprezentând peste 28% din producția globală de aur extrasă în aceeași perioadă.

Banca Populară a Chinei a fost un cumpărător major, adăugând 316 tone la rezervele sale în această perioadă. De asemenea, Banca Centrală a Turciei a achiziționat 197,5 tone, iar Banca de Rezervă a Indiei a adăugat 24,1 tone în primele patru luni ale anului 2024.

Aceste achiziții masive au influențat semnificativ prețul aurului, contribuind la creșterea acestuia. În 2024, prețul aurului a atins noi maxime istorice, depășind 2.500 de dolari pe uncie.

Conform World Gold Council, rezervele globale oficiale de aur sunt de aproximativ 35.000 de tone. Achiziția Chinei de 316 tone reprezintă aproape 0,9% din totalul rezervelor globale, ceea ce este semnificativ pentru o singură țară într-o perioadă relativ scurtă. Producția anuală globală de aur: Producția globală anuală este în jur de 3.000 de tone.

Cele 316 tone cumpărate de China reprezintă aproximativ 10,5% din producția anuală globală, ceea ce subliniază impactul lor asupra pieței. Top rezerve naționale: După achizițiile recente, rezervele totale de aur ale Chinei au crescut la peste 2.330 de tone.

Spre comparație, SUA, care deține cea mai mare rezervă, are peste 8.133 de tone, în timp ce Germania, a doua cea mai mare, are aproximativ 3.360 de tone.