BNR se așteaptă ca inflația să coboare „la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior”, dar consideră că „incertitudini și riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri”

Banca Națională a României (BNR) se așteaptă ca inflația să coboare anul acesta și în primul trimestru din 2025 „la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior”. Previziunea apare în Raportul asupra inflației, ediția august 2024, aprobat miercuri de Consiliul de administrație al BNR.

Cum vede BNR inflația în perioada următoare

„Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în proiecția precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să coboare la finele anului curent și în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creștere temporară în trimestrul II 2025 să revină și să se mențină până la capătul orizontului proiecției ușor sub limita de sus a intervalului țintei, implicit la niveluri ceva mai joase decât cele din precedenta prognoză”, a transmis BNR.

Amintim că, în luna mai, BNR revizuise în creştere, de la 4,7% la 4,9%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an.

Economic - 06 sep, 16:10

Cum a evoluat prețul locuințelor în România și cât costă un metru pătrat în București. Explicațiile lui Florin Dragu (BNR)

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), inflația în iunie ajunsese la 4,9%.

Specialiștii BNR consideră că scăderea inflației va fi antrenată de factorii pe partea ofertei și de decelerarea creșterii prețurilor importurilor.

BNR, îngrijorări privind politica fiscală

Pe de altă parte, reprezentanții BNR consideră că incertitudini și riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri.

„Incertitudini și riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele șase luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi transmis CE în toamna acestui an. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, pe fondul modificărilor legislative și al secetei prelungite din acest an, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, în contextul tensiunilor geopolitice.

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune”, explică BNR.
Tot în ședința de miercuri, Consiliul de administrație al BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%/an, de la 6,75%/an, începând din 8 august.