EXCLUSIV // Curtea de Justiție a UE a decis că proiectele ce vizează construcția de centrale nucleare pot fi sprijinite de stat. Nuclearelectrica: “Acest cadru legislativ face posibilă finanțarea marilor proiecte, strategice ca importanță pe termen lung”

O Decizie a Curțiide Justiție a Uniunii Europene, emisă în data de 23 septembrie 2020, ar putea avea efecte semnificative în ceea ce privește investițiile în infrastructura nucleară din statele europene, inclusiv din România.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis o decizie favorabilă, miercuri, cu privire la conformitatea cu legislația europeană a mecanismelor de finanțare a proiectului de construcție a unei noi centrale nucleare de la Hinkley Point C în Marea Britanie. Curtea a decis astfel, că pentru construirea unor noi centrale nucleare, statul poate veni cu mecanisme de sprijin.

În ceea ce privește consecințele pentru proiectele de infrastructură din România, decizia poate avea efecte în ceea ce privește construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, cu ajutorul unor mecanisme de sprijin de către stat.

Nuclearelectrica, despre decizia Curțiide Justiție a UE

Într-un răspuns pentru B1.RO, Nuclearelectric (SNN) a precizat că utilizarea unor astfel de mecanisme de către Marea Britanie, cât și Decizia Curții Europene de Justiție au funcție importantă de precedent, însă fiecare proiect este evaluat în mod independent de Comisia Europeană.

Nuclearelectrica apreciază faptul că relevant pentru România este existența unui astfel de cadru legislativ care să facă posibilă finanțarea marilor proiecte, strategice ca importanță pe termen lung.

Redăm mai jos răspunsul integral transmis de Nuclearelectrica:

„Decizia Curții Europene de Justiție, emisă în dată de 23 septembrie 2020, atestă conformitatea cu legislația europeană a mecanismelor de finanțare utilizate pentru realizarea proiectului Hinkley Point C din Marea Britanie, și anume utilizarea Contractului pentru Diferența în realizarea proiectului, dar și alte mecanisme suport cum sunt garanțiile de stat.

Decizia Curții Europene de Justiție reprezintă o recunoaștere a importanței și corectitudinii uitilizării mecanismelor suport de finanțare a noilor proiecte nucleare pentru statele membre pro-nucleare care decid să-și construiască viitorul mix al decarbonizării extinzând capacitățile nucleare, inclusiv pentru România, având în vedere importanța strategică a extinderii capacității nucleare de la Cernavodă.

Menționăm că atât utilizarea unor astfel de mecanisme de Marea Britanie, cât și Decizia Curții Europene de Justiție privind conformitatea utilizării unor astfel de mecanisme au funcție importantă de precedent, însă fiecare proiect este evaluat în mod independent de Comisia Europeană.

Ceea ce este relevant pentru România ca dezvoltator de proiecte nucleare este existența unui astfel de cadru legislativ care să facă posibilă finanțarea marilor proiecte, strategice ca importanță pe termen lung, cu precădere în contextul European al atingerii țintelor de decarbonizare prin investiții în surse fără emisii de CO2. Numai în România, de la punerea în funcțiune a Unităților 1 și 2 de la CNE Cernavodă, s-a evitat eliberarea în atmosferă a 170 milioane de tone de CO2”.