Sărăcia, criza costului vieții și excluziunea socială sunt probleme mai grave decât migrația pentru alegătorii din UE. Românii preocupați mai ales de locurile de muncă

Migrația nu este prioritatea principală pentru alegătorii europeni, în ciuda importanței problemei în mass-media și a campaniilor politice ale partidelor de dreapta din ultimul an, arată un nou sondaj comandat de parlamentul european.

Sărăcia îi preocupă cel mai mult pe alegătorii din UE

Sondajul Eurobarometru, care urmărește opiniile publice în fiecare trimestru, plasează sărăcia și criza costului vieții și excluziunea socială drept problema principală pentru alegătorii care merg la urne la începutul lunii iunie pentru a alege un nou parlament european.

Sănătatea, locurile de muncă, apărarea și securitatea sunt toate înaintea migrației, la fel ca și criza climatică, care este o prioritate ridicată pentru alegătorii mai tineri.

Eveniment - 09 dec, 08:39

Românii, dezbinați de alegerile prezidențiale, acasă sau la muncă. Rezultatul: distanțarea socială sau rupturi definitive

Pentru alegătorii din Italia, care au înregistrat o creștere a migrației ilegale în Marea Mediterană din Tunisia anul trecut, alături de cei din Ungaria, Portugalia, România și Slovacia, prioritatea principală o reprezintă locurile de muncă și sprijinul pentru economie.

De altfel, România e pe primul loc în Europa în topul ţărilor în care copiii şi tinerii sunt puternic afectaţi de sărăcie.

În primăvara anului 2023, costul vieții și inflația au fost problema numărul unu pentru alegători, urmate de preocupările legate de „situația internațională”.

Suedia este singura țară în care alegătorii doresc să vadă politicienii punând schimbările climatice în fruntea campaniei lor.

Imaginea UE se cam clatină în rândul alegătorilor

Datele din primăvara anului 2024 arată că 28% dintre cei chestionați în Franța au o „imagine negativă” a parlamentului european, al doilea cel mai înalt clasament negativ după Cehia, care este la 29%.

Cei cu cea mai pozitivă viziune asupra parlamentului însuși sunt ciprioții, urmați de Estonia, Grecia, Lituania și Belgia.
Franța este singura țară în care o majoritate (52%) se declară fie „foarte pesimiști”, fie „destul de pesimiști” în ceea ce privește viitorul UE.

Sondajele recente arată că Marine Le Pen, care dorește să reducă drastic puterea de decizie ale UE, își lărgește și își consolidează sprijinul, potrivit Le Monde.

În Ungaria, unde premierul naționalist, Viktor Orbán, a promis recent că va „ocupa” Bruxelles-ul, sprijinul pentru UE rămâne puternic, 56% spunând că ar dori ca parlamentul european să joace un rol mai important în afacerile naționale.

Cele mai consistente opinii negative din Europa sunt rezervate puterilor din afara UE.
Aproape 60% au o viziune negativă asupra SUA. 83% au o viziune negativă despre Rusia, dar procentul care are o viziune pozitivă a crescut de la 10% la 12%.