Care sunt tradițiile de Bobotează? Fetele își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul, iar bărbații scot crucea din apă

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde pe lângă sfințirea apei, și o serie de obiceiuri și tradiții, care fie se practică în mai multe zone din țară sau doar în câteva locuri. Printre cele mai cunoscute tradiții se numără întrecerea înot a bărbaților pentru a scoate o cruce din apă sau obieciul pe care îl au fetele, acela de a pune busuioc sub pernă pentru a-și visa alesul.

Care este cea mai înfricoșătoare tradiție de Bobotează

Într-un sat din Bistrița-Năsăud, în ajunul Bobotezei localnicii se transformă în „monștri” pentru a alunga spiritele rele. Această tradiție datează de cinci secole în satul Chintelnic din Bistriţa-Năsăud, conform obsrervatornews.ro.

Conform tradiției, după ce preoții trec cu Iordanul prin casele oamenilor, vine rândul colindătorilor costumați să își facă apariția. Cei care mențin vie această tradiție plină de farmec și mister sunt cunoscuți drept „hâzi”, un nume transmis din generație în generație. Acest obicei străvechi are rolul de a alunga spiritele rele la început de an. Chiar și în secolul XXI, tradiția se păstrează nealterată în localitatea Chintelnic din județul Bistrița-Năsăud, iar anul 2025 promite să fie unul special pentru locuitorii de aici, cel puțin așa spune credința populară.

„Se numesc hâzi, adică, sunt oameni tineri sau mai puţini tineri, mascaţi, care colindă de la o casă la cealaltă, fără să spună nimic, fără să servească nimic, tocmai pentru a nu fi deconspirați”, spune Grigore Linul, preot paroh Chintelnic.

Colindătorii, purtând măști ce întruchipează personaje înfricoșătoare și bizare, de la fantome și vrăjitoare până la vârcolaci,  pătrund în gospodăriile localnicilor. Efortul lor „artistic” este răsplătit cu băuturi și prăjituri savuroase, spre bucuria tuturor celor implicați.

Ce alte obiceiuri sunt de Bobotează

Sărbătoarea Botezului Domnului include o serie de tradiții populare fascinante. Printre acestea se numără întrecerea bărbaților care se aruncă în apă pentru a recupera crucea aruncată de preot și obiceiul fetelor de a pune busuioc sub pernă, în speranța că își vor visa ursitul.

Un moment central al sărbătorii este sfințirea apelor. Preotul aruncă o cruce în râu sau în altă apă, iar mai mulți bărbați se întrec înot pentru a o recupera. Se spune că cel care ajunge primul la cruce primește binecuvântarea preotului și noroc pentru tot anul. În trecut, acest norocos era răsplătit cu daruri și onorat de comunitate.

Un alt obicei interesant este „Iordănitul femeilor”. În satele din nordul țării, femeile se adunau, aduceau mâncare și băutură, cântau și dansau toată noaptea. Dimineața, ieșeau pe străzi, „răpeau” bărbații întâlniți și îi amenințau că îi aruncă în apă. În unele regiuni, tinerele neveste erau integrate în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau râu.

Pentru fete, Boboteaza are o semnificație aparte. Ele își pun sub pernă o rămurică de busuioc și își leagă un fir roșu de mătase pe deget, sperând să își viseze alesul. Tradiția spune și că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an.

Ajunul Bobotezei este o zi cu rânduieli speciale. În casele românilor, se pregătește o masă asemănătoare celei din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare. Sub fața de masă se pune fân sau otavă, iar în colțurile acesteia, bulgări de sare. Printre preparatele tradiționale se numără coliva, bobul fiert, fiertura de prune, sarmalele cu crupe, borșul de „burechiușe” (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci), peștele prăjit și plăcintele de post.

Masa nu este atinsă până la sosirea preotului cu Iordanul sau „Chiralesa”, un cuvânt provenit din greaca veche, care înseamnă „Doamne, miluiește!”. Se crede că strigarea „Chiralesa” alungă răul și curăță anul ce urmează. După sfințirea bucatelor, o parte din acestea se dau animalelor din gospodărie, pentru fertilitate și sănătate. Totodată, promoroaca de pe pomi în dimineața Ajunului este semn de rod bogat în noul an.