Experții în artă spun că scena olimpică despre care se ceredea că ar fi o reconstituire a „Cinei cea de taină” reprezintă de fapt zeii greci

O scenă controversată de la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, denunțată de criticii creștini și conservatori ca fiind o parodie ofensivă a Cinei cea de Taină, a fost de fapt inspirată de o pictură olandeză din secolul al XVII-lea cu zeii greci olimpici, au spus istoricii de artă, citați de The Guardian.

Scena JO este o reconstituire a scenei în care zeii greci se întâlnesc, pictată de artistul Jan van Bijlert

„Îți amintește acest tablou de ceva?” a întrebat Muzeul Magnin din orașul francez Dijon pe X, invitând oamenii să „vină și să admire” Sărbătoarea Zeilor, pictată de artistul Jan van Bijlert între 1635 și 1640.

Ce tableau vous rappelle quelque chose ? 😉
Et si vous veniez l’admirer au #MuséenationalMagnin à Dijon ?@jeuxolympiques @paris2024@Thomajolly @DaphneBurki #Paris2024 #ceremoniedouverture #Jeuxolympiques pic.twitter.com/iUteobd2eb

— Musée Magnin (@MagninMusee) July 28, 2024

Comitetul de organizare a ceremoniei de începere a Jocurilor Olimpice de la Paris 2024 și-a cerut duminică scuze catolicilor și altor grupuri creștine dacă au fost jigniți de scena în care apărea un travestit, un model transgender și o cântăreață semi-dezbrăcată.

Episcopii francezi au spus că „excesele și provocarea” picturii, despre care au spus că echivalează cu „o batjocură a creștinismului”. Politicienii francezi de extremă dreaptă și creștinii conservatori din SUA și din alte părți au fost deosebit de enervați.

Și drectorul de creație al ceremoniei de deschidere, Thomas Jolly, a negat că scena, intitulată „Festivitate”, s-a bazat pe scena creștină.
„Nu asta a fost inspirația mea”, a spus el pentru BFM TV.

„Am crezut că este destul de clar. Este Dionysos care ajunge la masă… De ce este acolo? Pentru că el este zeul ospățurilor, al vinului și tatăl lui Sequana, zeița râului Sena.”

La ceremonia de vineri, care a fost urmărită de 23 de milioane de oameni în Franța și, potrivit unui sondaj Harris, cu un succes de 86%, Dionysus a fost interpretat de cântărețul și compozitorul Philippe Katerine.

Sequana a fost într-o scenă ulterioară întruchipată de Floriane Issert, un subofițer în Jandarmeria Națională, călare pe un cal de metal care mergea de-a lungul râului.

Nu a vrut nimeni să-și bată joc de credința cuiva

Ideea, a spus Jolly, a fost „mai degrabă de a avea o mare petrecere păgână legată de zeii Olimpului, olimpianismului… Nu am avut vreo dorință de a batjocori, de a denigra nimic. Am vrut o ceremonie care să împace întreaga lume.”

Jolly nu a numit pictura care a inspirat tabloul, dar istoricii de artă din Franța și Țările de Jos au indicat opera lui van Bijlert, o portretizare a zeităților grecești antice adunate pentru o sărbătoare pe Muntele Olimp.

Istoricul de artă olandez Walther Schoonenberg nu are nicio îndoială. „Scena din ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice 2024 a fost din Sărbătoarea zeilor, de Jan van Bijlert din 1635”, a spus Schoonenberg la X.

Apollo, zeul soarelui, era recunoscut după aureola sa, spune Schoonenberg, Dionysos după struguri, Poseidon, zeul mării, după tridentul său, Artemis după lună și Venus după Cupidon. Sunt prezenți și Minerva, zeița înțelepciunii și Marte, zeul războiului.

„Deci nu se pune problema în acest tablou despre o insultă la adresa creștinilor”, a spus istoricul. „Vorbim despre zeii olimpici într-o reprezentare a lucrării lui van Bijlert. Zeii greci s-au adunat pe Olimp – unde au avut loc jocurile antice.”