Problema e că nu toate aceste convingeri au bază reală. Unele vin din vremuri în care medicina era limitată, iar altele au fost amplificate de experiențe personale interpretate greșit.
Cât de departe merg părinții când cred în leacuri băbești
Din dorința de a-și ajuta copiii, unii părinți încearcă tot ce aud în jurul lor, fără să mai filtreze informația. Așa ajung să aplice metode care țin mai degrabă de superstiții decât de tratamente reale.
„Să-l băgăm în sac, să-l duc la poartă, să întreb un om dacă vrea să vorbească cu copilul. Să-i dau apă din clopoţel. Și credeți-mă, le-am încercat, dar nu au avut efect. Am vrut să văd dacă funcționează”, așa descrie un părinte încercările disperate de a-și ajuta copilul.
Schimbarea a venit abia după ce medicul de familie i-a oferit un bilet de trimitere către logoped. Progresul micuțului a fost vizibil și a depășit cu mult orice „leac” încercat anterior.
Tot mai des, specialiștii atrag atenția asupra riscurilor care vin odată cu sfaturile luate din surse nesigure. Recomandările primite de la persoane fără pregătire sau informațiile găsite la întâmplare pe internet pot face mai mult rău decât bine. În astfel de situații, părinții sunt încurajați să aleagă varianta sigură. O vizită la medicul de familie sau la pediatru rămâne cea mai corectă și eficientă soluție.
„Dacă are varicelă în primul rând îi pun o cârpă roşie pe burtă, după care vin la doamna doctor pentru că acel copil face febră, au tendinţa să le pună ciorapi cu oţet că aşa spune soacra, că aşa spune mamaie”, a declarat un medic de familie pentru Observator News.
Ce riscuri ascund, de fapt, obiceiurile „din bătrâni”
De multe ori, grija pentru copii îi împinge pe părinți să apeleze la soluții moștenite, fără să știe că unele pot face mai mult rău decât bine. Medicii atrag atenția că anumite practici tradiționale nu doar că sunt ineficiente, ci pot deveni periculoase.
„Sunt metode ineficiente, ba chiar periculoase. Ca de exemplu stropirea sau masajul cu alcool sau cu oţet, local, pot să producă arsuri sau la nivel intern pot să producă diverse neajunsuri, inclusiv comă alcoolică la copii”, a explicat un imunolog pediatru pentru sursa menționată.
În același timp, există și mituri care persistă fără nicio bază reală. Ideea că înghețata agravează răceala este una dintre ele, spun specialiștii, deoarece durerile în gât sunt cauzate de virusuri și bacterii, nu de alimentele reci. La fel de greșită este și evitarea spălării copilului atunci când este răcit.
„Copilul poate să transpire abundent în perioada răcelii, normal că trebuie să-l spălăm și facem mai mult bine dacă-l spălăm, pentru că acea transpirație poate să ducă la suprainfecții bacteriene sau suprainfecții fungice la nivelul pielii”, a mai spus un medic pediatru.