Armenia și Azerbaidjanul au ajuns, joi, la un acord privind frontiera comună pe baza unei hărți din perioada sovietică.
Cele două state au decis să normalizeze relațiile și au decis să schimbe frontiera. Ele s-au luptat în două războaie pentru a prelua controlul asupra regiunii separatiste azere Nagorno-Karabah. Mai mult, Baku a lansat o ofensivă, în septembrie 2023, prin care a preluat controlul asupra acestui teritoriu, informează știrileprotv.
În speranța că vor ajunge la pace, premierul armean, Nikol Pașinian, a aprobat restituirea unor sate de la frontieră revendicate de Armenia în anii ’90 care au fost abandonate.
Locuitorii din acele zone sunt furioși și cred că acest proces îi va izola și le este teamă să se afle sub control azer.
Acest acord a dus la un protest condus de un arhiepiscop care cere demisia premierului armean.
Cele două state au anunțat, joi, în două comunicate separate, că au ajustat coordonatele și au stabilit o nouă frontieră bazată pe o hartă din perioada sovietică.
Astfel, patru localități care, acum, se află sub control armean, vor trece sub control azer.
Premierul armean a salutat decizia care va „consolida suveranitatea şi independenţa Armeniei”.
Regiunea pe care Armenia a cedat-o este deosebit de importantă pentru că ea controlează tronsoane ale unui drum către Georgia.
Premierul Armeniei a transmis că se vor construi drumuri noi și că grănicerii din cele două state își vor relua posturile, după ce, în ultimele zile, au fost retrași.
#Pashinyan today called the signing of the protocol-description on the delimitation of the border (in the #Tavush section) by #Armenia & #Azerbaijan a great success.
Residents of Kirants are now blocking the Armenia-Georgia highway, protesting against the agreements btw 🇦🇲 & 🇦🇿. pic.twitter.com/2D5teMKaj3— Karina Karapetyan (@KarinaKarapety8) May 16, 2024