România va continua să aducă o contribuție substanțială la apărarea colectivă a NATO, a declarat președintele Klaus Iohannis, luni, la Palatul Cotroceni, într-o conferință comună cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.
„Îmi face o deosebită plăcere să primesc din nou la Palatul Cotroceni vizita secretarului general al NATO, domnul Jens Stoltenberg, un prieten apropiat al României (…). Am evaluat astăzi împreună situația de securitate a spațiului euro-atlantic generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent asupra Flancului Estic și a zonei Mării Negre. Mâine va începe la București cea dintâi reuniune a miniștrilor de externe ai statelor membre NATO găzduită de România. Aceasta este, totodată, și prima reuniune aliată de nivel înalt găzduită la București, după Summitul NATO din 2008”, a declarat șeful statului român.
Klaus Iohannis spune că Ministeriala NATO de la București este „o reuniune importantă, pe agenda căreia se vor regăsi și temele abordate în dialogul nostru de astăzi.
„Am subliniat în discuțiile cu domnul secretar general necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate de Summitul istoric de la Madrid din acest an. Reuniunea miniștrilor de externe este un important reper în acest proces și în pregătirea Summitului din 2023, care va avea loc în Lituania, la Vilnius. Reamintesc faptul că importanța strategică a Mării Negre a fost inclusă, la inițiativa României, pentru prima dată în noul Concept Strategic, adoptat la Summitul NATO de la Madrid”, a adăugat președintele Klaus Iohannis.
„Am reiterat, în acest context, relevanța operaționalizării cât mai rapide a deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii de apărare înaintată pe Flancul Estic al Alianței. România, la rândul său, va continua să aducă o contribuție substanțială la apărarea colectivă a NATO și la consolidarea capabilităților Alianței, acționând în continuare ca furnizor de securitate și stabilitate în regiune. Acest angajament se bazează pe măsuri concrete, în primul rând pe decizia de a crește cheltuielile naționale destinate apărării de la 2% din PIB, cât sunt acum, la 2,5% din PIB începând chiar din anul 2023”, a mai spus el.