Adrian Negrescu, analist economic, despre reducerea plăților cu bani cash: „Nu avem infrastructura necesară pentru a digitaliza, de a trece toate tranzacțiile acestea cu cardul. Mai mult de jumătate din populația României nu are acces la bancomate” (VIDEO)

În tot pachetul de măsuri fiscale sunt în continuare și unele care ridică semne de întrebare. Cum ar fi, de exemplu, reducerea tranzacțiilor cu bani cash. Astfel, plafonul pentru plățile în numerar între două persoane juridice, cum ar fi doi comercianți, va fi redus de la 5.000 de lei la 1.000 de lei. Practic, orice tranzacție în numerar peste această sumă va fi obligatoriu efectuată prin card sau tranzacții bancare. Cât despre tranzacțiile între persoanele fizice și cele juridice, plafonul pentru aceste tranzacții va fi redus gradual începând cu 1 ianuarie 2024, la 5.000 de lei, și apoi la 2.500 de lei începând cu 1 ianuarie 2025.

Adrian Negrescu, analist economic, a vorbit în cadrul Știrilor B1 TV despre această măsură.

„În primul, rând e o măsură menită să reducă evaziunea fiscală, pentru că, într-adevăr, evaziune fiscală, adică plățile astea care nu sunt înregistrate în datele fiscului, cu bani cash se fac. Dar de la teorie până la fapte și până la realitatea economică e cale lungă, pentru că într-adevăr, în România avem o mică-mare problemă pe care, iată, că autoritățile, în absența unui studiu de impact, au evitat-o sau au ezitat să o ia în calcul. Faptul că doar unul din 3 români are un cont la bancă, deci un card, și mai mult decât atât, avem cu vreo 6000 de bancomate mai puțin decât acum 3 ani, iar numărul POS-urilor, adică acele instrumente la care noi punem cardul atunci când plătim la comerciant, numărul lor e  la vreo 360.000 față de 800.000 și ceva, cât ar fi necesar. Deci nu avem infrastructura necesară pentru a digitaliza, practic, a trece toate tranzacțiile astea cu cardul. Mai mult decât atât, mai mult de jumătate din populația României nu are acces la bancomate, pentru că au dispărut foarte multe din mediul rural. Acolo unde mai erau foarte puține, mai ales la CEC Bank și la alte 2-3 instituții care își făcuseră curajul să intre în mediul rural, astfel încât pentru cei care stau la țară, probabil soluția e să se organizeze vecin cu vecin, să facă o excursie, ca să zic așa, la oraș, ca să scoată bani, să facă tranzacții, să folosească cardurile pe care autoritățile vor să ni le impună”, a declarat analistul economic.

Economic - 11 dec, 10:50

Aproximativ 2,6 milioane de români vor putea beneficia de cei 250 de lei de pe cardurile pentru alimente, începând de joi

Negrescu a vorbit și despre cum vor avea loc tranzacțiile în anumite sate/comune, acolo unde nu există posibilitatea folosirii unui card bancar.

“Vă dau un exemplu concret: Carul cu lemne, aprovizionarea cu lemne pentru la iarnă. Știți că la țară vine camionul de lemne. Oamenii își cumpără lemne cu bani cash și le pun în curte, se pregătesc pentru iarnă. Credeți că va fi un camion de lemne cu POS la care țața de la țară, bunica cuiva să vină cu cardul să plătească această tranzacție? Mă îndoiesc că se va întâmpla acest lucru măcar anul ăsta. Asta e problema pentru că nu ținem cont de realități. Da, poate în peste 10 ani, de acum încolo, într-adevăr și bunicii noștri, și oamenii de la țară vor înțelege avantajele tranzacțiilor cu cardul. Dar mai e mult până acolo… Și mai e o altă problemă pe care autoritățile nu iau în calcul.

Comisia Europeană recomandă statelor membre să păstreze o bună bucată din plățile din economie în cash. De ce? Pentru că și ei și-au dat seama că sunt foarte mulți oameni care nu au acces la servicii bancare și, practice, le limitezi dreptul de a-și folosi banii, sub formă fizică. Mai mult decât atât, în Portugalia tranzacțiile astea cu scos banii de la bancomat sau atunci când urci banii pe card, sunt cu comision zero, spre deosebire de România, unde sunt comisioane bancare foarte mari la unele bănci, atenție, mai ales la cardurile acelea care aparțin unor societăți de tip IFN, iar în Statele Unite sunt vreo 7 state și orașe care au decis să scoată limita asta de plată cu bani cash. De ce? Pentru că și-au dat seama că nu face altceva decât să încurajeze și mai mult evaziunea fiscal.

Noi nu facem studii de impact, nu vedem exact care este realitatea în economie. Da, poate la oraș există foarte mulți oameni care plătesc cu ceasul, cu telefonul, cu cardul, Da, dar în mediul rural, și gândiți-vă că România înseamnă vreo 70 % în mediul rural, acolo nu există bancomate, nu există filiale bancare și spre asta ne îndreptăm, din păcate, spre o penurie din ce în ce mai mare de servicii bancare l în zona asta rurală. Trebuiau să facă un calcul, de exemplu, niște exerciții pilot, să se ducă spre marile orașe București, Cluj, Timișoara, Constanța Iași, și să încerce acolo pe niște magazine cash & carry, să vezi exact cum funcționează această limitare. Într-adevăr, dacă există un avantaj sau nu din a introduce această limitare la folosirea banilor cash și abia după aceea s-o extinzi la nivelul țării. Dar noi încercăm să luăm niște decizii din astea radicale, cum este inclusiv această taxă de 1 % pe cifra de afaceri la toate companiile, care la un moment dat nu o să funcționeze”, a mai spus Adrian Negrescu.