Ungaria importă zilnic circa 1.200 de tone de sare din Salina Praid, din România. Din cauza războiului, sarea noastră a înlocuit-o pe cea din Ucraina

Compania minieră, aflată sub autoritatea Societăţii Naţionale a Sării din România, livrează zilnic aproximativ 1.200 de tone de sare pentru deszăpezirea drumurilor din ţară şi din Ungaria, scrie Magyar Nemzet, citată de Rador.

Sarea românească este livrată în cantităţi mari încă din septembrie companiilor ungare care obișnuiau să se alimenteze din Ucraina

Directorul Zoltán Seprődi a declarat Agenţiei de Presă Agerpres, citată de ziarul ungar „Magyar Nemzet”, că sarea este livrată în cantităţi mari încă din septembrie companiilor ungare de întreţinere a drumurilor, care anterior au importat materialul antiderapant din Ucraina, însă din cauza războiului numai au această posibilitate.

Iar din octombrie sarea este livrată şi Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) din România.

Salina Praid este capabilă să facă față cantității crescute de comenzi: există sare în stoc, dar și extracție zilnică. Activitatea este mult facilitată de faptul că, din 2019, mina din Praid dispune de echipamente performante de măcinare și sortare a sării, a explicat directorul.

Extracția sării reprezintă 55 la sută din cifra de afaceri anuală a companiei miniere de zece milioane de euro, care s-a stabilizat la aproximativ o sută de mii de tone pe an în ultimul deceniu.

Această cifră este influențată în mare parte doar de asprimea și lungimea iernii, deoarece 93-95 la sută din sare din Salina Praid este folosită pentru întreținerea drumurilor.

În același timp, pentru mulţi este ciudat faptul că, deși fosta „legendă a sării” a Ungariei, Praid, este considerată un brand important, pe rafturile magazinelor nu se găseşte sare de masă de la Praid.

„Sarea care poate fi extrasă din mina noastră nu este, pur și simplu, sare de masă, deoarece nu putem, de exemplu, garanta un conținut de clorură de sodiu de 98 la sută.

Desigur, știm că mulți abuzează de numele mărcii, de multe ori sarea este ambalată şi etichetată cu numele de Praid, în primul rând în Ungaria – o sare care nu a văzut niciodată Praidul – , însă aceasta nu este responsabilitatea noastră.

De asemenea, nu este responsabilitatea noastră nici faptul că mulți operatori de camere saline își fac reclamă pentru propria afacere ca având un nivel de eficiență similar cu cel al minei noastre.

Deși au un microclimat asemănător – 30-50 de grade umiditate şi temperatura constantă de 16 grade Celsius -, conținutul de clorură de sodiu de 98 la sută nu poate fi asigurat decât cu soluții tehnice foarte scumpe, şi nici aşa nu poți concura cu natura”, a precizat pentru ziarul „Magyar Nemzet”, Zoltán Seprődi.

Aproape jumătate din cifra de afaceri a minei este asigurată de turism. Centrul Regiunii Sării, unul din cele mai importante situri de extracție a sării din Bazinul Carpatic, a intrat în conștiința publică ca un loc al sării națiunii secuiești, unde turismul este o „evoluţie” relativ nouă.

Și cu siguranță aşa este din punct de vedere al proporțiilor, deoarece nici în anul 2000 veniturile din turism nu au depășit trei la sută din cifra de afaceri a minei.

Începând cu anii 1960, salina a devenit o superputere a climei și speleoterapiei. Cea mai recentă investiție realizată la câţiva kilometri de compania minieră este ştrandul care a fost finalizat în vara lui 2014 și este considerat drept cel mai modern bazin cu apă sărată în aer liber din România.