Parlamentarii fac scut în fața legii: Aceștia vor superimunitate, folosindu-se de o prevedere neconstituțională

Parlamentarii fac scut în fața legii: vor superimunitate, folosindu-se de o prevedere care a fost declarată neconstituțională în 2013, informează Gândul. Aceștia au modificat  în acest sens, Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel încât procedura de încuviinţare a arestării preventive să fie mult mai grea.

Parlamentarii nu sunt la prima tentativă de acest gen. Ei au mai încercat să o reintroducă  în urmă cu doi ani.  Curtea Constituţională a declarat-o neconstituţională. Spunea CCR în 2013, Comisia Juridică s-ar transforma într-o instanţă de judecată.

Aceștia vor ca toate cererile venite de la DNA să conţină toate „motivele concrete şi temeinice”, care ar da noi atribuţii parlamentarilor, atribuţii pe care le au doar magistraţii.

Aceleaşi prevederi ar urma să se aplice şi în cazul cererilor de începere a urmăririi penale a miniştrilor-parlamentari.

Comisia de regulament a adoptat, pe 17 martie, proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, în care sunt strecurate modificări esenţiale privind imunitatea parlamentarilor, declarate neconstituţionale încă din 2013 de CCR. Forma modificată acum este identică cu cea respinsă de judecătorii constituţionali.

În primul rând, este vorba vorba despre articolul 195, la care au fost introduse o serie de alineate noi potrivit cărora solicitările DNA trebuie să conţină „indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei”.

Articolul 195 modificat

1. Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art.72 din Constituţia României republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei.

2. Preşedintele Camerei Deputaţilor aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului Permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Ministrul justiţiei va înainta toate documentele pe care aceasta le solicită. În cazul în care sunt necesare probe şi informaţii suplimentare de la Ministerul Justiţiei, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi va solicita Biroului Permanent prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult 2 zile. Raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.

Precederile ar urma să se aplice şi în cazul cererilor de începere a urmăririi penale a miniştrilor parlamentari. Astfel, potrivit articolului 157 modificat de deputaţi „raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate, acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi”.