Somatizarea la adolescenți: semne, cauze și cum pot părinții să ofere sprijin

Durerile de cap, greața sau oboseala resimțite de adolescenți, în lipsa unui diagnostic medical clar, pot semnala suferințe emoționale nevăzute. Psihologul clinician Adriana Răuță, psihoterapeut cu formare în psihoterapie ericksoniană și hipnoză clinică, explică faptul că somatizarea este modul prin care corpul cere ajutor atunci când emoțiile devin copleșitoare, transmite Hot News.

„Adolescentul nu se preface, ci suferința lui este emoțională, iar părintele sau cei din jur ar fi bine să observe și starea emoțională, chiar dacă aceasta nu se asociază direct cu simptome fizice”, precizează Adriana Răuță.

Ce este somatizarea la adolescenți

Somatizarea reprezintă manifestarea stresului emoțional prin simptome fizice, fără o cauză medicală evidentă. Printre simptomele frecvente se numără durerile de cap, durerile de stomac, amețelile, greața sau oboseala accentuată.

„Diferența dintre o durere reală și o somatizare o face contextul în care apare. Dacă simptomele apar după un conflict, înainte de un examen, dar dispar în vacanțe sau în perioade liniștite, putem avea o situație de somatizare”, explică psihologul.

Cum durerea emoțională se transformă în durere fizică

Emoțiile intense, precum stresul, anxietatea sau tristețea, pot activa sistemul nervos autonom, declanșând reacții fizice reale. Creșterea nivelului de cortizol, tensiunea musculară sau modificările digestive sunt manifestări frecvente ale acestei reacții.

„Durerea este reală, nu inventată. Ce diferă față de o boală fizică clasică este cauza: în somatizare, cauza este emoțională, nu infecțioasă sau structurală”, subliniază Adriana Răuță.

Somatizarea la copii mici versus adolescenți

În timp ce copiii mici somatizează în mod simplu, răspunzând direct la stres sau frustrare, la adolescenți procesul este mai complex. Adolescenții pot verbaliza emoțiile, însă uneori evită să o facă din rușine sau lipsă de înțelegere a propriilor trăiri.

„Este perioada din viață când ei învață să recunoască și să gestioneze emoții intense”, explică psihologul.

Care sunt simptomele somatizării

Simptomele cele mai frecvente includ:

• dureri de cap sau stomac fără o cauză medicală;

• greață, amețeli, tulburări digestive;

• oboseală accentuată sau insomnie;

• palpitații, dureri musculare sau articulare.

În cazul somatizării, simptomele pot migra, spre deosebire de bolile fizice clasice, unde acestea sunt constante.

Factori care pot accentua somatizarea

Printre factorii principali se numără lipsa unui limbaj emoțional dezvoltat, perfecționismul, teama de eșec, presiunile sociale sau școlare și instabilitatea familială.

„Matricea de siguranță a adolescentului este familia. Dacă părinții se separă, adolescentul poate somatiza pentru a-și exprima suferința pierderii siguranței emoționale”, atrage atenția psihologul.

Cum pot părinții să sprijine adolescentul

Psihologul Adriana Răuță recomandă câteva direcții concrete pentru părinți:

1. Luați simptomele în serios, fără a le minimiza;

2. Observați contextul emoțional în care apar simptomele;

3. Introduceți activități de reducere a stresului, precum sportul sau hobby-urile;

4. Învățați adolescentul să facă legătura între emoții și simptome.

„Adolescentul are nevoie să fie ascultat fără să fie judecat”, subliniază psihologul.

Când este necesar ajutorul specializat

Consultarea unui psiholog sau psihoterapeut este recomandată atunci când simptomele afectează activitățile zilnice, adolescentul devine retras sau anxios, sau când crizele de somatizare sunt frecvente.

Psihoterapia poate ajuta adolescentul să identifice emoțiile care stau la baza simptomelor și să dezvolte strategii eficiente de gestionare a stresului. De asemenea, „hipnoza clinică poate fi utilizată la adolescenți pentru a face față stresului cotidian, pentru îmbunătățirea performanțelor și pentru depășirea anxietății și depresiei”, precizează Adriana Răuță.