Mugur Isărescu a arătat, miercuri, că România mai are nevoie de încă un deceniu pentru a putea adopta moneda euro, relatează Mediafax.
Astfel, guvernatorul BNR a explicat că România mai are nevoie de 10 ani pentru a ajunge la 60% din media Uniunii Europene a PIB/locuitor, la finalul acestui interval regăsindu-se și o perioadă de acalmie politică, fără alegeri timp de trei ani, recomandată pentru aderarea la moneda unică.
Isărescu a explicat că printre factorii importanţi pentru stabilirea calendarului de aderare se numără şi asigurarea unui nivel suficient de înalt al PIB/locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare (PPS) raportat la nivel mediu al Uniunii Europene.
„Cu un diferenţial de creştere economică de 2 puncte procentuale pe an în favoarea României, ar fi necesari 10 ani pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE”, se spune în prezentarea susţinută de guvernatorul BNR.
sărescu a mai punctat şi nevoia de progrese substanţiale în planul reformelor structurale, incluzând continuarea procesului de privatizare/restructurare a companiilor de stat, creşterea flexibilităţii pieţei muncii şi a gradului de ocupare şi finalizarea liberalizării preţurilor administrate, conform actualului calendar agreat de guvern cu FMI şi cu Comisia Europeană (pentru energie electrică, în perioada 2014-2017 şi pentru gaze, în perioada 2016-2018).
Totodată, Isărescu susține că România a realizat progrese semnificative în sensul îndeplinirii criteriilor de convergenţă, doar rata inflaţiei şi ratele dobânzilor pe termen lung depăşind încă valorile de referinţă ale criteriilor de la Maastricht, însă cele mai recente proiecţii sugerează îndeplinirea acestora în cursul anului 2014.
„În cadrul tabloului de bord, PIIN rămâne singurul indicator situat în afara zonei de confort, însă corecţia acestuia este, în mod inevitabil, rezultatul unui proces de durată. Din perspectiva setului mai larg de elemente relevante pentru alegerea momentului propice (convergenţă reală şi economie politică), importante sunt: Finalizarea reformelor instituţionale în zona euro; Evitarea derapajelor interne; Cvasi-consens politic intern; Progrese vizibile în sfera convergenţei reale”, se mai arată în prezentare.
Isărescu a mai spus că dintre cele zece state care au aderat după 2004 la Uniunea Europeană, doar cinci au aderat sau sunt în curs de aderare (Slovenia – 2007, Slovacia – 2009, Estonia – 2011, Letonia – 2014, Lituania – în cel mai scurt timp posibil -2015?), în timp ce Bulgaria, Cheia, Ungaria, Polonia şi România au renunţat au renunţat la datele ţintă.