Pentru generațiile anterioare, schimbarea numelui de familie după căsătorie era un pas firesc, aproape de necontestat, asociat cu tradiția și stabilitatea unei noi familii. Astăzi însă, femeile din Generația Z privesc căsnicia dintr-o perspectivă complet diferită. Pentru ele, numele nu este doar o convenție socială, ci o parte fundamentală a identității personale, pe care nu sunt dispuse să o sacrifice în numele obiceiurilor. Tot mai multe tinere aleg să își păstreze numele de fată după cununia civilă, un gest care devine o formă de afirmare a independenței și a egalității în cuplu.
Fenomenul, întâlnit deja în Occident de câteva decenii, devine tot mai prezent și în România, semnalând o schimbare de mentalitate la nivel social și cultural.
Pentru multe femei, numele de familie reprezintă o parte esențială a identității personale. Schimbarea lui după căsătorie este percepută ca o renunțare la o parte din cine sunt. „Eu eram de acord să și-l păstreze. Eu nu iau numele ei, eu o iau pe ea. Important este să fim fericiţi împreună şi să avem o căsnicie solidă”, a spus un tânăr pentru observatornews.ro, subliniind că pentru generația actuală contează mai mult parteneriatul decât tradiția.
Există și situații în care bărbații aleg să preia numele soției, fie pentru că îl consideră mai potrivit, fie din dorința de a rupe cu vechile tipare. În plus, în multe țări europene păstrarea numelui de fată sau alegerea unei variante compuse este regula, nu excepția.
Specialiștii explică faptul că tendința are legătură directă cu emanciparea femeilor și cu dorința lor de a fi tratate ca egale în relație. „E o formă de respect reciproc și o modalitate de a-și conserva identitatea familială”, spune sociologul Antonio Amuza pentru sursa menționată.
La rândul său, psihologul Alexandra Tegu consideră că: „Femeia generației Z este cu siguranță mult mai independentă, nu mai vrea să fie cumva subordonată sub o formă sau alta și uite, inclusiv acest gest de schimbare a numelui, preluarea numelui partenerului, poate fi cumva simbolic interpretat ca o subordonare în fața obiceiului patriarchal.”
Deși fenomenul câștigă teren, nu toată lumea privește cu ochi buni această tendință. Reprezentanții Bisericii atrag atenția că renunțarea la tradiție poate duce la slăbirea unor legături simbolice de familie, în timp ce ofițerii de stare civilă observă clar o diferență între generații. „Profesez de aproape 29 de ani, pot să spun că înainte societatea română era mai tradiționalistă. Rareori se întâmpla ca vreuna dintre viitoarele soții să aleagă altceva decât numele de familie al soțului”, afirmă Georgeta Cristeacu, ofițer de stare civilă.
La nivel mondial, peste 80% dintre femei își schimbă numele de familie după căsătorie. Totuși, există state unde legea interzice acest lucru. În Québec, Grecia și Franța, femeile sunt obligate să își păstreze numele de fată pentru a proteja egalitatea între soți și a evita pierderea identității personale. În Marea Britanie sau în alte țări occidentale, soluțiile de compromis, precum numele compus, sunt foarte populare și considerate un semn de modernitate și echilibru.
Indiferent de alegere, păstrarea numelui de fată, preluarea numelui soțului sau adoptarea unui nume compus, mesajul transmis de tinerele din Generația Z este clar: căsnicia nu mai este o instituție în care tradiția dictează, ci un parteneriat în care ambii parteneri trebuie să fie egali. Pentru ele, numele nu este doar o formalitate, ci un simbol al libertății de a decide cine sunt și cum vor să fie recunoscute în societate.