Direcția de Sănătate Publică (DSP) a confirmat apariția mai multor focare de hepatită virală acută de tip A în județul Dolj, ridicând nivelul de îngrijorare în rândul autorităților sanitare. În doar câteva zile, numărul cazurilor a urcat la aproape 150, iar peste 300 de persoane au fost deja identificate ca având contact direct cu bolnavii. Medicul epidemiolog Roxana Bărboianu avertizează că răspândirea virusului poate continua rapid, mai ales dacă regulile de igienă și măsurile de prevenție nu sunt respectate riguros.
Cele mai multe cazuri s-au înregistrat la Craiova, unde au fost diagnosticate 55 de persoane, și la Amărăștii de Sus, cu 27 de pacienți confirmați. Infecția a ajuns însă și în alte localități din județ (Coțofenii din Față, Coșoveni, Ghizdovești și Ocolna) confirmând caracterul contagios al bolii, supranumită și „boala mâinilor murdare”. Pentru a limita răspândirea, DSP Dolj a declanșat o anchetă epidemiologică de urgență și a distribuit primele vaccinuri: 165 de doze pentru adulți și 270 pentru copii. În paralel, o parte dintre bolnavi au fost internați, iar suspiciunile au fost trimise la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Craiova.
Autoritățile insistă asupra vaccinării, considerată cea mai eficientă formă de protecție. Totuși, mulți locuitori refuză imunizarea, ceea ce îngreunează eforturile medicilor. „Vaccinul este sigur, reacțiile sunt minore – o simplă durere la locul injectării. Cu toate acestea, mulți oameni refuză vaccinarea, ceea ce îngreunează lupta împotriva bolii”, avertizează medicul epidemiolog Roxana Bărboianu de la DSP Dolj.
Hepatita A se transmite extrem de ușor, prin apă și alimente contaminate sau prin contact direct cu o persoană infectată. Copiii și adolescenții sunt printre cei mai expuși, în special acolo unde condițiile sanitare sunt precare și accesul la apă curentă este limitat. În comunitățile școlare, răspândirea poate fi accelerată, ceea ce ridică mari dificultăți în controlul focarelor.
Primele simptome apar, de regulă, după patru săptămâni de la infectare, dar pot debuta și mai devreme, la numai două săptămâni. Printre manifestările comune se numără greața, vărsăturile, diareea, durerile abdominale, lipsa poftei de mâncare, scaunele decolorate, durerile articulare și icterul. Deși în majoritatea cazurilor, pacienții se recuperează complet, perioada de vindecare poate dura săptămâni, sau chiar luni, timp în care activitățile cotidiene sunt serios afectate.