Ladislau Boloni, întrebat dacă e mai prețuit aici sau în Ungaria. Întrebarea care l-a pus pe gânduri pe fostul mare fotbalist al Stelei și al naționalei României

Ladislau Boloni, câștigător al Cupei Campionilor cu Steaua în 1986, a făcut o pauză lungă în momentul în care a fost întrebat de Sport.ro dacă se simte mai prețuit în Ungaria sau în România, pentru a cărei echipă națională a adunat cifre care l-au transformat în unul dintre cele mai grele nume.

Unde se simte mai prețuit Loți Boloni, în România sau în Ungaria?

Potrivit Sport.ro, fostul mare jucător al naționalei României a făcut o pauză foarte lungă în momentul în care a primit această întrebare.

„Deja nu e bine că mă gândesc atât de mult… Uite, aseară (n.r. – dialogul a avut loc vinerea trecută), am participat la banchetul de final de an al unei companii petroliere aici, la București. Cum am fost primit, mi-a fost deosebit de greu să rezist acestui sentiment puternic care venea către mine. Îmi rețineam lacrimile cu greu! Când simt acest respect față de mine… ”, a răspuns Boloni.

Când reporterul i-a spus că firma respectivă e una maghiară, el a adăugat: „Deloc! Acțiunea a avut loc la București. Peste 80 la sută dintre cei prezenți la eveniment au fost români. Repet, am fost la București! Apoi, mă duc acasă, la Târgu Mureș și, din nou, toată lumea mă așteaptă cu brațele deschise”.

Boloni: În Ungaria există mult respect pentru mine, dar la un anumit nivel

Întrebat despre portretul care i-a fost pus la Puskas Arena din Budapesta, Boloni a explicat: „Hai să-l lăsăm pe Loți Bölöni deoparte. Te rog, accentuează treaba ăsta: eu n-am invidie față de cineva. Eu știu exact ce am făcut, știu cu cine pot și cu cine nu pot să fiu comparat. Știu unde am ajuns și știu ce meritam, mai întâi, ca jucător, iar apoi, ca antrenor. Știu de unde am plecat, știu unde am ajuns. Și, foarte important, știu de ce pot să fiu mândru! Uite, am fost la Cluj, recent. OK, acolo a fost un cerc maghiar, e adevărat. Dar ce s-a întâmplat acolo, iar apoi aici, la București, m-a convins că sunt prețuit în ambele comunități. Că mă așteaptă cu drag un român sau un maghiar e fix același lucru pentru mine. Dar, în România, oamenii au o mai mare prezență în jurul meu, la oamenii simpli mă refer. În Ungaria, respectul pentru mine vine din partea unor oameni care sunt la un nivel mai înalt, care ocupă niște funcții mai importante. Uite, îți dau un exemplu”.

„De curând, am fost la deschiderea muzeului Ferenc Pușkaș, la Budapesta. Și am spus: nu știu ce caut eu aici?! Pentru că, de fiecare dată când am putut, când mi s-a ivit ocazia, să pot să demonstrez împotriva Ungariei, am făcut rău lor! Și ca jucător, gândindu-mă la meciurile cu MTK Budapesta, cu Honved… Dar și la echipa națională. De asta am întrebat: dar ce caut eu aici, când eu n-am lucrat niciodată pentru voi, ci am fost doar adversarul vostru. Și asta e un adevăr. De aceea, e interesant să te respecte adversarul tău. Repet, în Ungaria, există mult respect pentru mine, dar la un anumit nivel. Dar nu mă cunosc oamenii de rând. În România, dacă merg pe stradă, mă cunoaște lumea. De asemenea, când spui Steaua sau Loți Bölöni, oamenii reacționează. În România, oamenii sunt mai apropiați de mine, comparativ cu Ungaria”, a mai spus fostul mare fotbalist al Stelei pentru Sport.ro.