Cristian Diaconescu: „Federația Rusă consideră că dimensiunea militară este parte a politicii în regiune” (VIDEO)

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și diplomat de carieră, a interpretat din punct de vedere geopolitic, miercuri, în direct pe B1 TV, exercițiul KAVKAZ 2020, a cărui fază activă începe în septembrie, când Comandamentul de Sud-Est al Armatei Federației Ruse are planificată o adevărată demonstrație de forță în regiunea Mării Negre și a Peninsulei anexate ilegal Crimeea.

Federația Rusă consideră că dimensiunea militară este parte a politicii în regiune, spune Cristian Diaconescu

„În urmă cu o lună a făcut o demonstrație similară în zona Mării Baltice. La acest exercițiu, Ucraina a reacționat. La rândul său, va face un exercițiu în oglindă un exercițiu militar. Deci, din acest punct de vedere, este realitatea regiunii în care trăim. Federația Rusă consideră că dimensiunea militară este parte a politicii în regiune. Atâta vreme cât dorește să își proiecteze forța și să fie afirmativ-asertivă din multe puncte de vedere, nu va lipsi dimensiunea militară. Din acest punct de vedere, reacția României este, în special, în cadrul Alianței Nord-Atlantice. După 2014 s-a întrerupt dialogul politico-diplomatic între Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. Practic, discuțiile se fac numai la niveluri joase militare pentru alertă timpurie sau la niveluri diplomatice, în egală măsură nu neapărat semnificative. Este o chestiune, pe de o parte, de strategie națională de apărare și, pe de altă parte, cooperare cu partenerii noștri într-o stare de alertă moderată”, a declarat Cristian Diaconescu, la „Se întâmplă acum” cu Tudor Barbu.

„Agresivitatea Federației Ruse”, în strategia națională de apărare a României. Cum a reacționat Moscova

Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 implică o nouă abordare pentru România, care a fost determinată, printre altele, și de deteriorarea relațiilor dintre NATO și Rusia. De altfel, Moscova a criticat în termeni dur documentul programatic elaborat de București, care vorbește despre „agresivitatea Federației Ruse”, potrivit Radio Europa Liberă România, și despre care rușii susțin că ar fi un pretext pentru a crește prezența militară nord-atlantică în regiune.

„Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 operează cu același concept de securitate națională extinsă introdus și definit în precedentul document. Pe lângă apărarea armată, înțeleasă în dublă calitate, de apărare națională și apărare colectivă, strategia vizează și alte dimensiuni, precum politica externă, ordinea publică, educația, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică sau securitatea cibernetică. Am gândit această strategie ca pe un instrument care fundamentează o viziune și o direcție în materie de securitate națională privind deopotrivă cetățeanul, societatea în ansamblul său și instituțiile statului.România este un stat care trebuie să își apere cetățenii, oriunde s-ar afla ei, care le asigură securitatea, care le respectă drepturile și pune instituțiile publice în serviciul lor. Este, totodată, țara care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naționale, și resursele naturale. Este o țară care știe să își protejeze patrimoniul, domeniile de excelență și care are ca priorități educația, sănătatea și siguranța cetățeanului”, afirma președintele Klaus Iohannis, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării în care a fost analizată noua strategie.

Ca o reacție lanoua strategie națională de apărare a României, Maria Zaharova, purtător de cuvânt al diplomației ruse, afirmase că politicienii români „nu au capacitatea de a gândi de sine stătător”. În replică, Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a dispus convocarea ambasadoruluiValery Kuzmin la minister.Secretarul de stat Dan Neculăescu i-a transmis diplomatului că definirea Rusiei ca „agresivă”în Strategia Națională de Apărare a României, nu ar trebui să fie vreo surpriză, dat fiind comportamentul pe care-l manifestă Moscova în regiune.

„Nu în ultimul rând, România este un stat care contribuie la menținerea securității colective, alături de partenerii ei, și la promovarea democrației și libertății. Toate acestea presupun continuitate în angajamente și predictibilitate în acțiuni. În această construcție este evident că Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenența la NATO și UE sunt reafirmați ca piloni ai politicii noastre externe și de securitate.Strategia Națională de securitate pentru următorii patru ani implică o nouă abordare și propune un management al problematicii de securitate națională, cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților. Este o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global și care ține cont de evoluțiile din regiune, de deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, de proliferarea terorismului, de amenințările hibride și cele cibernetice, dar și de alte tipuri de provocări”, a mai spus președintele Klaus Iohannis.