Studiu ASE: Plățile directe din buzunarul pacienților reprezintă 30% din cheltuielile cu sănătatea în România

Un studiu recent realizat de Academia de Studii Economice (ASE), la solicitarea rețelei private de sănătate Regina Maria, oferă o imagine detaliată asupra cheltuielilor și surselor de finanțare ale sistemului de sănătate din România, transmite Hot News. Conform cercetării, datele reflectă o realitate diferită față de informațiile publicate de Institutul Național de Statistică (INS), mai ales în ceea ce privește plățile directe din buzunarul pacienților și distribuția cheltuielilor între sectorul public și cel privat.

Plăți directe din buzunar: 30% din cheltuielile cu sănătatea

Una dintre concluziile majore ale studiului este că aproximativ 30% din cheltuielile pentru sănătate în România sunt suportate direct de pacienți, mult mai mult decât estimările oficiale ale INS, care indicau o pondere de 20,5%. Autorii studiului, printre care și medicul Dragoș Garofil, au subliniat că INS utilizează un estimat „grosso modo” cu multe lacune, în timp ce studiul realizat de ASE se bazează pe date mult mai precise, inclusiv informații de la ANAF, care permit o evaluare corectă a plăților directe.

„Am avut acces la datele ANAF despre farmacii și am reușit să diferențiem medicamentele compensate de cele necompensate, ceea ce ne-a permis să estimăm mai exact cheltuielile directe ale pacienților”, a explicat Tănase Stamule, profesor la ASE.

Finanțarea sistemului de sănătate: contribuțiile CASS și plățile din bugetul de stat

Studiul mai arată că finanțarea sistemului de sănătate din România este insuficientă. Contribuțiile la asigurările sociale de sănătate (CASS) reprezintă doar 43% din totalul cheltuielilor cu sănătatea, iar bugetul de stat contribuie cu doar 20%. În schimb, plățile directe din buzunarul pacienților ajung la 30%, iar restul cheltuielilor sunt acoperite prin diverse surse, inclusiv taxele clawback aplicate industriei farmaceutice.

Aceste date sugerează o problemă majoră în sistemul de finanțare al sănătății, care nu poate asigura un nivel corespunzător al serviciilor medicale publice, având în vedere că aproape 10 milioane de români nu contribuie la CASS din diverse motive, inclusiv statutul de exceptare din categoriile sociale.

Privatizarea anumitor servicii: hemodializa, radioterapia și PET-CT

Un alt aspect important al studiului este privatizarea anumitor servicii medicale esențiale. Aproape 90% din investigațiile PET-CT, 80% din radioterapie și 89% din serviciile de hemodializă sunt realizate în clinicile private, ceea ce reflectă o pondere semnificativă a sectorului privat în furnizarea de îngrijiri medicale. Chimioterapia a ajuns deja la o pondere de 33% privatizată, iar autorii studiului sugerează că această tendință se va intensifica.

„Salariile mai mari în sectorul privat atrag specialiștii, iar acest lucru contribuie la o migrație către sectorul privat, chiar și pentru servicii care ar trebui să fie disponibile în spitale publice”, a spus Dragoș Garofil, unul dintre autorii studiului.

Cheltuieli mici, dar în creștere: România rămâne pe ultimul loc în UE

În ceea ce privește cheltuielile totale cu sănătatea, acestea au ajuns în 2023 la aproximativ 6,18% din PIB, ceea ce plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Totuși, autorii studiului remarcă o creștere constantă a cheltuielilor cu sănătatea în ultimii opt ani, de la 5,5% în 2015, ceea ce semnalează o reducere lentă a decalajului față de media europeană.

Diferențele între spitale publice și private: 5% din cheltuieli merg la spitale private

În pofida unei finanțări mai mari pentru spitalele publice, studiul evidențiază și diferențele semnificative între spitalele publice și cele private. În 2023, spitalele private au primit doar 5% din totalul cheltuielilor cu serviciile spitalicești, dar eficiența și capacitatea acestora de a atrage cazuri mai complexe au făcut ca sumele decontate pentru servicii medicale să fie mult mai mari, comparativ cu spitalele publice.

Un sistem nesustenabil: Peste 2 milioane de români nu au asigurare medicală

Un alt aspect important al studiului este ponderea semnificativă a populației neasigurate din România. Aproape 2 milioane de români nu beneficiază de asigurare medicală, ceea ce pune presiune suplimentară pe sistemul de sănătate publică și accentuează inegalitățile în accesul la îngrijiri medicale. În ciuda acestor deficiențe, autorii studiului atrag atenția asupra necesității unei reforme majore a sistemului de sănătate pentru a asigura accesul la servicii medicale de calitate pentru toți cetățenii.

Concluzie: O reformă necesară a sistemului de sănătate din România

Studiul realizat de ASE aduce în prim-plan problemele fundamentale ale sistemului de sănătate din România, printre care se numără finanțarea insuficientă, inegalitățile în accesul la îngrijiri medicale și migrarea specialiștilor către sectorul privat. Autorii sugerează că o reformă profundă a sistemului ar putea îmbunătăți semnificativ serviciile oferite cetățenilor, asigurându-se că resursele sunt mai bine distribuite între sectorul public și cel privat.