Constituția USL, convenită de Ponta și Antonescu: Partidul cu cele mai multe mandate în Parlament face nominalizarea pentru funcția de premier

Constituția USL, convenită de Ponta și Antonescu: Partidul cu cele mai multe mandate în Parlament face nominalizarea pentru funcția de premier

Propunerile de modificare a Constituției au fost discutate luni seară de către liderii USL, care au convenit asupra amendamentelor ce urmează să fie propuse Comisiei de revizuire a Constituției, anunță surse din cadrul Uniunii Social Liberale.

Astfel, una dintre propuneri prevede ca partidul care a obținut cele mai multe mandate în urma alegerilor parlamentare să facă o propunerea pentru poziția de premier, nominalizarea acestuia urmând să fie făcută de președintele statului. În situaţia în care premierul desemnat nu obţine în Parlament votul necesar pentru învestirea Guvernului, preşedintele va face o altă desemnare a premierului la propunerea partidului de pe locul al doilea. Sursele citate de Mediafax anunță că liderii USL au convenit introducerea noțiunii de moțiune constructivă prin care se cere nominalizarea automată a unui înlocuitor în momentul în care un Guvern este demis.

Totodată, moţiunile simple prin care se cere demiterea unui ministru vor fi supuse votului în plenul celor două Camere ale Parlamentului, iar în cazul adoptării ministrul va fi demis.

În situaţia remanierii, şeful statului nu va putea refuza propunerea de numire a unui ministru, însă acesta va trebui să fie audiat în comisiile de specialitate din Parlament, care vor acorda un aviz.

De asemenea, dizolvarea Parlamentului va fi posibilă dacă un referendum de demitere a preşedintelui eşuează şi doar în situaţia în care propunerea de demitere formulată de Parlament înregistrează mai multe voturi „împotrivă” decât „pentru”.

O altă situaţie în care Parlamentul ar putea fi dizolvat este aceea în care un Guvern nu obţine majoritatea pentru a fi învestit în maximum 30 de zile de la prima încercare de învestire a unui Guvern.

În plus, premierul obţine atribuţii de reprezentare a ţării la reuniunile Uniunii Europene, cu excepţia situaţiei în care subiectele aflate în discuţie ţin de problematica de securitate sau de politica externă a Uniunii Europene.

Preşedintele va fi definit prin Constituţie drept şef al statului, iar mandatul acestuia va fi de patru ani, la fel ca şi cel al Parlamentului, însă data alegerilor ar urma să fie decalată, conform propunerilor convenite în USL.

Totodată, ordonanţele de urgenţă ale Guvernului vor trebui să ajungă în Parlament în maximum 5 zile pentru a fi discutate. Guvernul îşi va putea angaja răspunderea o singură dată pe sesiune parlamentară.

Statutul preşedintelui CSM ar urma să fie reglementat prin Constituţie, astfel încât această poziţie să fie ocupată doar de către un judecător. Numărul membrilor CSM ar urma să ajungă la 21 de persoane, de la 19 în prezent, doi dintre aceştia urmând să fie reprezentanţi ai societăţii civile.

În cazul Curţii Constituţionale, liderii USL au convenit ca atribuţiile acesteia în ceea ce priveşte analizarea constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului să vizeze doar situaţiile în care sunt afectate principii sau valori constituţionale.

Subiectele asupra cărora liderii USL nu au reuşit să ajungă la un consens au privit solicitarea PNL ca rectificările bugetare să aibă efecte doar după aprobarea acestora în Parlament. De asemenea, un alt subiect rămas în discuţie între liderii USL vizează solicitarea lui Victor Ponta ca perioada de reţinere să fie extinsă la 48 ore, faţă de 24 de ore în prezent.

În ceea ce priveşte posibilitatea confiscării bunurilor, liderii PNL au respins propunerea lui Victor Ponta, acesta precizând că va depune un amendament în nume personal la comisia de revizuire a Constituţiei.