Românul ucis la bordul unui petrolier în Libia se numea Eduard Curduman şi era din Galaţi. Tânărul de 24 de ani era angajat ca marinar la bordul vasului. Eduard Curduman şi un cetăţean grec au fost ucişi după ce o rachetă lansată de un avion militar a explodat la bordul navei.
Marinarul român era însoţit şi de tatăl său, care a fost rănit şi el în atac. Eduard absolvise Universitatea de Marină Civilă din Constanţa şi era angajat ca simplu marinar la bordul navei Araevo.
„El se îmbarcase în martie anul trecut şi trebuia să vină în ianuarie acasă acasă. În februarie făcea 24 de ani/ Era la primul său voiaj. Nava asta făcea această zonă a Libiei, considerată de înalt risc. Nu ştiu dacă toţi navigatorii erau înştiinţaţi de riscul la care s-au supus”, a afirmat pentru B1 TV, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu.
Între timp, apar noi date şi cu privire la atacatori. Un purtător de cuvânt a recunoscut că armata libiană a fost în spatele atacului, pe care l-a justificat prin faptul că nava părea suspectă şi că echipajul nu s-a supus ordinelor de a se opri pentru a fi percheziţionat.
Atacul a avut loc în portul Derna din estul Libiei. Petrolierul aflat sub pavilion liberian dar cu armator grec efectua o cursă internă şi era ancorat cu 12.600 de tone de petrol în rezervoare în momentul în care a fost atacat.
Un marinar grec a murit şi el în cursul atacului, iar alţi doi filipenezi au fost răniţi şi transportaţi la un spital local. Nava avea la bord 26 de marinari, dintre care 21 de filipinezi, doi români şi trei greci. Al doilea român este chiar tatăl marinarului ucis, care a fost şi el rănit în cursul bombardamentului.
Un purtător de cuvânt a recunoscut că armata libiană a fost în spatele atacului, pe care l-a justificat prin faptul că nava părea suspectă şi că echipajul nu s-a supus ordinelor de a se opri pentru a fi percheziţionat înainte de a intra în port.
Libia este o ţară cuprinsă de haos de la înlăturarea de la putere a lui Muammar Kadhafi după opt luni de conflict, în 2011. Controlată de miliţii, ţara este condusă de două Parlamente şi două Guverne rivale, unul apropiat miliţiilor islamiste şi celălalt recunoscut de comunitatea internaţională.