Adriana Pistol, despre testele COVID non-invazive: E nevoie de studii să vedem dacă îndeplinesc criteriile UE. Nu le interzicem, dar e important cum le interpretăm. Consecințele pot fi majore (VIDEO)

Adriana Pistol, directoarea Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), a explicat, marți, de ce testele non-invazile pentru depistarea infecției cu coronavirus, cele care presupun probe de salivă, nu sunt deocamdată recomandate. Medicul a spus că unele state folosesc astfel de teste, dar mai e nevoie de studii care să demonstreze că ele respectă criteriile UE. Potrivit acesteia, consecințele pot fi majore dacă sunt folosite teste a căror precizie și eficacitate nu sunt demonstrate: „Un caz negativ în ce măsură e chiar negativ? Unul pozitiv în ce măsură chiar e pozitiv? Cu toate consecințele de tratament etc…”. Pistol a mai explicat, de asemenea, de ce trebuie să existe în continuare o procedură unitară la nivelul Uniunii Europene pe această temă.

Precizările vin în contextul în care, duminică, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației,a declaratcă, în opt săptămâni de școală, au fost folosite mai puțin de 2% din testele antigen rapide puse la dispoziție pentru testarea COVID în școli. Acesta a propus drept soluție folosirea testelor non-invazive, care ar trebui achiziționate, spunea el, de către Ministerul Sănătății, condus de Vlad Voiculescu. Ulterior, într-o intervenție pentru B1 TV, Cîmpeanua precizatcă a fost informat de la Ministerul Sănătății că testele non-invazive nu sunt relevante, prin urmare nu mai insistă.

Adriana Pistol, despre testele COVID non-invazive: E nevoie de studii să vedem dacă îndeplinesc criteriile UE. Nu le interzicem, dar e important cum le interpretăm. Consecințele pot fi majore

Adriana Pistol, despre testarea COVID-19, definiția de caz și testele non-invazive

Adriana Pistol a început prin a explica de ce trebuie să existe aceleași proceduri la nivelul întregii Uniuni Europene:

„Practic tipul de teste și tipul de probă care e utilizat în confirmarea unui diagnostic de infecție cu virusul SARS-CoV-2 e o componentă esențială din definiția de caz, nu din metodologia de supraveghere în integralitatea sa, iar definiția de caz utilizată în România ține cont de definiția de caz există la nivelul tuturor statelor UE.

Asta pentru că toate datele colectate la nivel național sunt colectate și la nivelul UE. De exmeplu, acea incidență cumulată la 14 zile în baza cărora se decid listele de state care sunt în zone roșii, galbene pleacă de la aceste informații cere sunt colectate de fiecare dintre statele membre.

Fac această precizare a clarifica de ce e nevoie ca la nivelul intregii Uniuni să lucrăm cu toții cu același limbaj, așa încat toate statele trebuie să utilizeze o definiție unică, care să permită compararea între incidențe”, a declarat medicul.

Adriana Pistol a susținut apoi că sunt câteva state care folosesc testele de salivă numai că, deocamdată, mai e nevoie de studii pentru a se stabili dacă acestea chiar îndeplinesc criteriile UE pentru a fi incluse în lista de teste acceptate la nivelul blocului comunitar.

„Plecând de la această premisă, dat fiind că la nivelul UE nu s-a produs o modificare a definiției de caz care să ia în calcul tipul de probă salivă, noi analizăm în acest moment – azi chiar am avut o sedință a Comisie de management clinic si epidemiologic a Ministerului Sănătății în care dezbatem asta: încercăm să colectăm informații de la alte state UE.

Aceste teste de salivă sunt utilizate în câteva state, dar deocamdată, ca să îndeplinească criteriile de introducere în lista testelor acceptate – criterii definite în documentele UE – mai au nevoie de studii”, a susținut Adriana Pistol.

Pistol s-a referit apoi la consecințele la care se poate ajunge dacă teste nu tocmai precise sunt luate în calcul: „Din acest motiv, sigur că nu interzicem, dar încercăm să facem o gândire în sensul interpretării acestor rezultate, că e important cum să le interpretăm. Consecințele pot fi majore. Un caz negativ în ce măsură e chiar negativ? Unul pozitiv în ce măsură chiar e pozitiv? Cu toate consecințele de tratament etc… Acolo unde avem simptomatologie e foarte simplu, dar unde nu avem e mai greu”.

„Această chestiune e în dezbatere. Modificarea definitiei de caz la nivel european nu s-a produs, mai e nevoi de informare. Acum discutăm necesitatea confirmării prin teste deja cunoscute a persoanelor care au făcut anterior un test utilizând saliva ca să fim convinși că acel test chiar e pozitiv. Colegii mai colectează informații inclusiv de la comisiile de specialitate”, a mai declarat medicul Adriana Pistol.