Data de vânzare și data de consum, separate pe etichete. Ce propun specialiștii pentru combaterea risipei alimentare

Risipa alimentară rămâne o problemă tot mai vizibilă în România, în contextul schimbărilor de comportament ale consumatorilor și al presiunilor economice asupra comercianților. Specialiștii din domeniu propun modificări concrete ale sistemului de etichetare, menite să reducă pierderile de alimente încă sigure pentru consum.

Cum ar putea etichetele mai clare să reducă risipa alimentară

Reprezentanți ai sectorului comercial susțin că actualul sistem de etichetare, centrat aproape exclusiv pe data expirării, limitează soluțiile alternative de valorificare a produselor alimentare. În lipsa unor termene diferențiate, comercianții sunt obligați să retragă de la vânzare produse care pot fi consumate fără riscuri.

Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, a explicat că simpla menționare a datei expirării nu reflectă întotdeauna realitatea siguranței alimentare. „Un element foarte important este data expirării, unde avem o discuţie mai lungă. Cred că nu este suficientă data expirării, aşa cum o ştim astăzi. Noi avem pe un produs ori data expirării ori data producţiei şi un termen de nu ştiu câte luni de valabilitate.”

De ce este necesară separarea datei de vânzare de cea de consum

Potrivit specialiștilor, introducerea a două date distincte pe etichetă ar putea schimba semnificativ modul în care produsele sunt comercializate și utilizate. Una dintre date ar indica termenul limită de vânzare, iar cealaltă perioada în care produsul rămâne sigur pentru consum.

„Cred că mai e nevoie de un termen care să reprezinte data până la care produsul respectiv este bun de consum”, a declarat Feliciu Paraschiv, la dezbaterea „România la raft” organizată de CLCC Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării. Această diferențiere ar permite aplicarea de reduceri comerciale sau donarea alimentelor către instituții sociale, fără riscul încălcării legislației actuale.

„Data producţiei nu contează dacă o punem sau nu. Unii o pun, alţii nu o pun deoarece o dată de producţie la o conservă de peşte de acum doi ani îl face pe client să fie reticent, cu toate că ea este optimă pentru consum”, a adăugat acesta.

Cum influențează etichetarea deciziile de cumpărare ale consumatorilor

Comercianții atrag atenția că teama consumatorilor de a depăși data expirării îi determină să evite achizițiile în cantități mai mari, chiar și în cazul promoțiilor. Această reticență contribuie indirect la risipa alimentară.

„Cred că data expirării ar trebui să fie data limită până la care produsul respectiv poate fi vândut în magazine”, a explicat Feliciu Paraschiv. „Va spune: ‘Eu nu pot să iau cinci conserve deoarece nu le mănânc pe toate azi, iar mâine sunt deja expirate’ şi, atunci, nu le mai cumpără.”

În lipsa unui cadru legal flexibil, produsele respective nu pot fi donate, deși sunt încă bune pentru consum. „În momentul în care legea spune că până la data X ai voie să le vinzi, după care sunt interzise la comercializare, însă ele sunt bune la consum încă trei luni de zile, atunci pot fi donate”, a adăugat Paraschiv.

Ce exemplu oferă alte state europene

Un model alternativ a fost prezentat de Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc, care a indicat sistemul aplicat în Belgia. Acolo, produsele alimentare sunt etichetate cu trei termene distincte, fiecare corespunzând unei etape de utilizare. „În Belgia sunt trei date. (…) De exemplu, dăm 12 zile de la început pe baza testelor de laborator în care produsul are proprietăţile ok, este propriu consumului”, a explicat Ştefan Pădure. Acest sistem permite vânzarea la preț redus și utilizarea în consum colectiv, cu facilități fiscale, reducând semnificativ risipa, relatează Capital.

„Dacă noi aveam o risipă alimentară de cinci ori mai mică în primii zece ani după Revoluţie, acum ne apropiem de risipa alimentară din Europa”, a mai spus Feliciu Paraschiv.