România dispare. Numărul de nou-născuţi din 2021 a fost cel mai mic din întreaga istorie a ţării

Numărul de nou-născuţi a fost anul trecut cel mai mic din întreaga istorie a României, atrag atenţia specialiştii care subliniază că şi înainte de anul 1900 – când România era redusă la două provincii, Ţara Românească şi Moldova – se năşteau mai mulţi copii.

Lipsa unor politici inteligente și coerente duce la un blocaj economic

Iar această scădere abruptă are legătură cu lipsa politicilor inteligente şi coerente, şi în numai câţiva ani o să ducă la un blocaj economic grav.

În 2020, în România, au venit pe lume puţin peste 200.000 de copii – un record negativ al ultimilor ani, care a fost doborât în 2021, când s-au născut sub 180.000 de bebeluşi, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

„Generaţia din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generaţii au descendenţa finală sub nivelul de înlocuire”, a explicat academicianul Vasile Gheţău pentru Adevărul.

Chiar dacă fenomenul de îmbătrânire a populaţiei nu se manifestă doar la noi – potrivit Eurostat, în ultimii 60 de ani toate ţările europene au trecut prin schimbări dramatice din acest punct de vedere –, declinul demografic în România este deosebit de abrupt.

Declinul demografic este un fenomen care s-a manifestat în România în diverse etape

„După Al Doilea Război Mondial, a fost un boom demografic – mai totdeauna după războaie apare o asemenea creştere de natalitate –, apoi, prin anii 1960, s-a observat o tendinţă de scădere foarte pronunţată şi cei care guvernau atunci au făcut o încercare administrativă de blocare a scăderii.

Aşa a apărut, în 1967, decretul prin care erau interzise avorturile şi care a dus la 556.000 de naşteri în acel an – un record absolut în istoria României.

După câţiva ani s-a intrat într-un trend scăzător al natalităţii şi a venit momentul 1989. Decretul respectiv nu a mai funcţionat şi natalitatea a fost lăsată la libera alegere a familiei”, adaugă Vladimir Alexandrescu.

Mentalitatea femeilor s-a schimbat. Ele au început să pună pe primul plan dorinţa de a face carieră. „Aşa s-a ajuns ca, în 2021, să avem această valoare sub 180.000 de nou-născuţi, un record negativ absolut.

Din nefericire, în materie de natalitate, rezolvarea ei pe căi administrative este practic imposibilă

Decizia de naştere a unui copil nu o ia o femeie singură, ci împreună cu partenerul. Ori, românii au ajuns să amâne mereu şi data căsătoriei, şi mai ales data aducerii pe lume a primului copil”, punctează sociologul.

Această dată de aducere pe lume a unui copil tinde să se apropie de vârsta de 30 de ani. „Ori, la această vârstă, şi din punct de vedere biologic devine foarte complicat.

Pentru a asigura un spor natural pozitiv, femeile aflate în perioada fertilă ar trebui să aducă pe lume fiecare câte trei copii.

În termeni de demografie, aceasta înseamnă asigurarea unui indice de fertilitate peste 2. Indicele de fertilitate este, acum, la noi, de 1,7, mult sub rata de înlocuire”, mai spune Vladimir Alexandrescu.

Ce au făcut alţi europeni

Ţările din vestul Europei s-au confruntat cu fenomenul de declin demografic mult înaintea României, prin anii 1960-1970. „Prima ţară care a intuit gravitatea fenomenului a fost Franţa, care a trecut la un program complex de redresare cu rezultate destul de bune.

Ei au mizat nu atât pe stimularea directă financiară a femeilor pentru a deveni mame, cât pe realizarea unui sistem care să le permită tinerelor mame ca la câteva luni de la naştere să poată să-şi reia activitatea profesională.

Şi asta s-a putut face obligând angajatorii să construiască creşe, grădiniţe şi întregul sistem de servicii pentru copii, astfel încât, la trei luni de la naştere, mama să se poată întoarce la serviciul pe care îl avea, împreună cu copilul.

Cel mic intra în îngrijire cu personal calificat, în anumite momente din zi mama avea pauze de alăptare şi în acest fel s-a stimulat revenirea natalităţii pe un trend crescător, iar Franţa a rezolvat problema”, a explicat Vladimir Alexandrescu.

Alte ţări din Vest au mizat pe imigraţie puternică

Un astfel de exemplu este Germania, doar că România nu are de unde importa forţă de muncă. Poate doar din Africa sau Asia. „O asemenea imigrare ar ridica mari probleme de adaptare, alte credinţe, alte obiceiuri.

Deci, la noi, soluţia este să aplicăm nişte măsuri pe care le-au gândit şi francezii. Asta înseamnă timp, pentru că mentalitatea n-o schimbi într-un an. O măsură pe care o iei acum va avea efecte peste nişte zeci de ani.

O generaţie înseamnă cam 20 de ani. O schimbare de mentalitate presupune un efort şi o coerenţă a politicilor de susţinere demografică pe o perioadă lungă şi să nu depindă de rotirea partidelor în Parlament”, conchide Vladimir Alexandrescu.