Justiția mai salvează un mare fugar. Curtea de Apel București a decis că Alina Bica și-a ispășit sentința, deși n-a stat nici o zi la închisoare

Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, a scăpat de emoții și de mandatul european de arestare datorită unei decizii a Curții de Apel București. Judecătorii au decis că aceasta și-a ispășit sentința de patru ani, deși nu a stat nici o zi la închisoare.

Alina Bica a scăpat de pușcărie

Curtea de Apel București a decis, vineri, 3 octombrie, că fosta șefă DIICOT și-a executat pedeapsa în Italia și a retras mandatul european de arestare. Alina Bica a fost condamnată la patru ani de închisoare într-un dosar de corupție, pentru favorizarea afaceristului Ovidiu Tender.

În această perioadă, instanțele judecă doar „cauzele urgente”, în contextul protestului legat de legea pensiilor, Dosarul care o viza pe Bica a fost analizat cu celeritate, într-un timp record. Cauza a fost înregistrată pe 30 septembrie, a primit un termen pe 2 octombrie, iar pronunțarea s-a dat pe 3. Decizia Curții de Apel București este definitivă, astfel că procurorii nu mai au o cale de atac.

„(…) admite contestaţia la executare formulată de judecătorul delegat în cadrul Biroului de Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală. În baza hotărârii Marii Camere a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pronunţată la 04.09.2025, în cauza C-305/22, lămureşte întinderea şi aplicarea deciziei penale nr. 229/CO/15.05.2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală, în sensul că pedeapsa stabilită prin sentinţa penală nr. 1057/29.11.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în dosarul nr. 2471/1/2015 este executată integral”, au decis magistrații de la Curtea de Apel București.

Prin această sentință, se retrage mandatul european de executare a pedepsei cu închisoarea şi mandatul european de arestare emise pe numele fostei șefe a DIICOT, Alina Bica. Judecătorii au considerat că aceasta și-a executat integral pedeapsa, deși nu a stat nici măcar o zi la închisoare. De altfel, ea a fugit în Italia, la fel ca mulți alți corupți condamnați, ca să scape de pușcărie. Iar autoritățile italiene au refuzat extrădarea.

Ce s-a întâmplat în cazul fostei șefe DIICOT

Alina Bica, fost procuror șef al DIICOT a avut pe numele său, încă din anul 2019, un mandat european de arestare. Ea a fost condamnată definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. În 2023, Ministerul Justiţiei prezenta situaţia Alinei Bica spunând că împotriva sa a fost emis de către Tribunalul Bucureşti un mandat european de arestare.

„În urma localizării sale în Republica Italiană, a fost transmis mandatul european de arestare autorităţii italiene competente, care a refuzat executarea, dispunând recunoaşterea şi executarea pedepsei pe teritoriul Republicii Italiene. În prezent, au fost individualizate măsurile de probaţiune în Italia”, arăta la vremea respectivă Ministerul Justiţiei.

Alina Bica nu a făcut însă nici o zi de închisoare în Italia. Pedeapsa i-a fost suspendată pentru clarificări juridice privind infracțiuniunea pentru care a fost condamnată, în conformitate cu reglementările juridice italiene.

Alina Bica, unul din mulții fugari salvați de închisoare

Fosta șefă a DIICOT, care a scăpat de închisoare nu este singurul condamnat pe care autoritățile române nu reușesc să-l aducă în țară. Mai mulți fugari români, condamnați pentru corupție s-au refugiat în Italia sau în Grecia. Între aceștia se numără Dragoș Săvulescu, Daniel Dragomir și Sorin Oprescu.

Autoritățile judiciare din țările respective au refuzat să-i predea. Mai mult, instanțele italiene și elene au decis ca aceștia să execute pedepsele cu închisoarea, stabilite în România, cu suspendare.

În acest context, Curtea de Justiție a UE a decis că o autoritate judiciară dintr-un stat european nu poate refuza să execute un mandat european de arestare și să preia executarea pedepsei fără acordul statului care a emis mandatul. Decizia se va aplica doar în viitor, pentru fugarii care nu și-au executat pedepsele „cu suspendare” în Italia și Grecia.

„O autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei fără consimțământul statului care a emis acest mandat”, a decis recent Curtea de Justiție a UE.